Distanță: 21,7 kilometri.
Durată: opt ore și jumătate.

Traseul: mediu, urcări abrupte dar scurte, pădure, poieni frumoase.
Diferență de nivel: + 937 metri.
Locuri critice: urcare abruptă din satul Spărturi până în Poiana Coreta (pe hartă Jorești).
Peisaj: bogat în păduri, se merge și prin poieni, ieșirea din localitate (Vatra Moldoviței) este pe un drum de asfalt (din centru circa 1 km) către râul Moldovița care trebuie trecut. Din poieni, peisajul este demn de povestit la prieteni, se vede Masivul Rarău cu Pietrele Doamnei.

Din Vatra Moldoviței (1) se pornește la drum către Cabana Valcan, prin fața căreia ar trebui să se treacă, ca apoi să se traverseze râul Moldovița, unde se pot admira diverse păsări mari pescuind. O imagine care ar putea fi surpinsă aici nu ar exclude o barză neagră răcorindu‑și lungile picioare în râu, căutând mormoloci sau broaște cu ciocul său de un portocaliu aprins. Parcurgerea drumului și destinația fi nală reprezintă niște scopuri bune, însă astfel de frânturi de natură nu ar trebui trecute cu vederea. În continuare, se trece de pod, se merge câteva sute de metri ținând pârâul Valcan pe partea dreaptă, până când iese în cale un nou pod. După traversarea podului, peste aproximativ un kilometru, drumul forestier ajunge la o mică intersecție de unde se ia drumul din stânga sus și anume drumul forestier Cremenești. Se urcă înspre satul care se descoperă încet în fața ochilor, un sat de munte, care se numește Spărturi ale cărui case par împrăștiate la întâmplare pe dealuri care vara sunt pline de fl ori. După încă o urcare ușoară de câțiva metri, se ajunge la o Pensiune și două magazine. Pensiunea Casa Florin poate oferi cazare în caz de nevoie, dar fi ind la începutul traseului din ziua a 3‑a, poate energia va ține până în Sadova și nu va fi nevoie de o pauză îndelungată aici. Se urcă deasupra satului Spărturi, pe poienile înfl orite, trecând de mai multe zăvoare și se face o curbă uriașă pe coama dealurilor și înainte de a ajunge la stâna de vaci de la intrarea în pădure, se recomandă drumețului să arunce o privire în spate, pentru a admira în sfârșit Obcinele Bucovinei în toată splendoarea lor. Urmează o urcare destul de prelungă și ușor abruptă, pe drumuri de TAF, rupte și spălate de apă, care se continuă printre căzături din pădurea deasă de molid, urcând până spre vârful dealului. În acest moment se ajunge la o mică insulă de gol alpin, unde se înalță solemn o cruce ridicată în memoria unui soldat necunoscut, căzut în al doilea război mondial și al cărui trup a fost găsit de un țăran din zonă și îngropat în acest loc.

Din acest punct, se merge doar pe coamă de deal, până în poienile Coreta și Vesnarka. Din prima poiană, Coreta, se urcă în coamă, iar spre stânga în zare se vede Masivul Rarău cu ale sale stânci, Pietrele Doamnei. După spusele unor pădurari câteodată, dacă e senin, se poate vedea și Ceahlăul. În cele două poieni sunt 3 stâne de vaci. Trecând de prima stână, pe unde se recomandă drumețului să accepte ciobanului, care negreșit se va oferi pentru a asigura siguranța drumețului în fața câinilor și în plus poate să ofere urdă și caș, foarte bune amândouă, se ajunge la stâna vecină, cu și mai mulți câini. Trebuie menționat că în acest punct poate fi nevoie de o strategie. Pentru a evita orice fel de risc, stânile pot fi ocolite prin partea de jos, după marcaj. Totuși, văcarii sunt receptivi și pot oferi ajutor în caz de nevoie, după cum a fost menționat deja. În fi nal, se găsește soluția potrivită pentru a ajunge în siguranță pe Vârful Pietriș.

Din vârful Pietriș se coboară până la lacul Iezer pe un drum forestier, care e plin de frăguțe mari și coapte pe timp de vară. La lacul Iezer se poate face o pauză și admira priveliștea cu apa lină împânzită de rațe sălbatice, apoi se mai merge pe drum forestier pietruit încă circa patru kilometri până la Sadova (2). Aici recomandăm înnoptatul pentru că următoarea rută e puțin mai lungă.