Arhitectura Mănăstirii Probota din Dolhasca

Pentru noua ctitorie, Petru Rareș si Grigorie Roșca, viitorul mitropolit al Moldovei, au ales un tip structural de biserică care reprezenta în Moldova modelul pentru marile mănăstiri domnești, Putna, Neamț, Sfântul Gheorghe din Suceava: cel cu planul triconc dezvoltat in lungime, alcătuit din altar, naos, gropniță, pronaos cu doua travei și pridvor închis (exonartex).

Acestui tip de plan îi corespund o elevație înaltă și un sistem de boltire complex, diversificat în funcție de spațiul de cult: absida altarului este acoperită cu o semicalotă, prelungită spre vest cu trei arce descendente de la vest spre est, din ce în ce mai înguste, deasupra naosului se ridică o turlă înaltă cu arce moldovenești, iar in partea lui de vest, doua arce late fac pandant celor din altar. Gropnița are o boltă semicilindrica transversală, în timp ce, pentru pronaos, a fost aleasă soluția complicată, de la biserica Mănăstirii Neamț, cu două bolți stelate plasate pe axul est-vest. Cele două travei ale încăperii sunt delimitate de muluri triple de piatră, care pe boltă capătă aspectul unor dublouri, iar pe pereți pe cel al unor colonete cu baze profilate sculptate. Soluția cea mai originală apare în pridvorul închis: o boltă în leagăn, transversală, cu penetrații, de certă influență renascentist-târzie, acoperă încăperea scăldată în lumina oferită de cele opt ferestre mari, înalte, cu muluri gotice târzii.

Liniile arhitecturii interioare sunt clare, cu un marcat sens ascensional, subliniat de înălțimea pereților și de suprapunerile de arce de la nivelul bolților.

Pridvorul are însă o altă structură constructivă. El a fost realizat în intregime din blocuri de piatră fătuită, fără emplecton. Soluția pare să fi fost dictata de opțiunea pentru marile ferestre gotice, care practic substituie zidul cu verierele lor și pentru care structura obișnuită cu piatră de carieră nu era potrivită. Diferența de material a făcut ca să nu existe o tesere perfectă între zidurile de sud și de nord ale pronasului și cele ale pridvorului închis, deși aceasta exista la nivelul fundației . Faptul a favorizat cu siguranță apariția fisurilor verticale în zona joncțiunilor.

Turla, cu tamburul cu opt laturi, are patru ferestre în axe, alternând cu mici contraforți decorativi. Ea se sprijină pe două baze, cea inferioara octogonală, iar cea superioară stelata, cu opt colțuri.

Informații preluate de pe manastireaprobota.ro.

Scroll to Top