Tip rezervaţie: botanică / fâneață.
Suprafaţă: 9,50 hectare.
Încadrare teritorială-administrativă: comuna Moara.
Custode: Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) – Serviciul Teritorial Suceava.
Sit Natura 2000 care se suprapune peste rezervaţie: Fâneţele seculare Frumoasa.

Localizare

Podișul Sucevei, pe dealul La Pietriș.

Acces

Din șoseaua Suceava – Fălticeni DN2 (E85) se desface în satul Sfântul Ilie drumul care duce în satul Frumoasa unde se află rezervația.

Caracterizare și importanță

Rezervația ocupă o fâșie lungă de 11,6 kilometri la altitudinea medie de 395 metri ce coboară o pantă cu înclinație de 50 grade și ajunge jos într-o parte plană. Este importantă pentru aspectul rar floristic, ca și rezervația Ponoare.

Istoric

Mihail Gușuleac, în urma unor studii detaliate a propus în anul 1921 punerea sub ocrotire, realizată în 1932.

Condiții geologice și pedologice

Substratul îl constituie marne argiloase cu intercalații de nisipuri de vârstă rasmațiană. Solul este un cernoziom de pantă, nisipos cu conținut mărit de carbonați. Pe terenul plan solul este un cernoziom de fâneață lipsit de carbonați.

Elemente biologice

Flora rezervației cuprinde elementele aparținând la nouă zone floristice din care amintim:

  • circumpolare: rogozul (Carex diandra);
  • eurasiatice: spălăcioasa (Senecio integrifolius), teporașul (Viola pumila);
  • europene: poroinicul: (Orchis ustulata);
  • central europene: laptele câinelui (Euphorbia dulcis);
  • continentale: drobul (Cytisus ratis bonensis), stânjenelul de stepă (Iris ruthenica), cinci degete (Potentilla alba), dedițelul (Pulsatilla patens), gălbineaua (Seratula wolffii), veronica (Veronica incana);
  • pontice: barba boierului (Ajuga laxmannii), vinețeaua (Centaurea marschalliana), sipica (Cephalaria uralensis), zambila pitică (Hyacinthella leucophaea);
  • mediterano pontice: măzăriche (Lathurus pannonicus);
  • mediteraneene: usturoiul sălbatec (Allium flavum);
  • balcano-dacice: centaurea (Centaurea banatica).

Rezultă că interferența florei nordice cu cea sud-vestică se datorează localizării rezervației la contactul dintre provincia floristică central-europeană și cea ponto-sarmatică. Fauna rezervației este mai puțin bogată ca cea de la Ponoare, dar aici profesorul Ion Nemeș a descoperit o nouă specie de insecte pentru știință – Coleoph orabucovinella – cu o arie limitată la această zonă.

Cod: ROSCI0081.
Custode: Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) – Serviciul Teritorial Suceava.
Bioregiunea: continentală.
Ecoregiunea: Podişul Sucevei.
Suprafaţa: zece hectare.
Altitudinea: 387 maximă, 348 minimă, 372 medie.

Căi de acces

Situl se află în satul Frumoasa, pe Dealul la Pietriş, la circa patru kilometri de municipiul Suceava, accesul făcându-se pe drumul DJ 209C.

Habitatele de interes comunitar din sit

62C0 – Stepe ponto-sarmatice

Speciile de interes comunitar din sit

Plante: Pulsatilla grandis, Capul şarpelui (Echium russicum), Târtan, Hodolean (Crambe tataria), Iris (Iris aphylla ssp. hungarica), Dediţei (Pulsatilla patens).

Caracterizarea sitului

Situl este unul dintre cele mai nordice puncte din România unde se păstrează o vegetaţie stepică relictară de tip ponto-sarmatic, ceea ce îi conferă o valoare deosebită. El se întinde pe o lungime de 1,6 km şi a fost desemnat pentru conservarea unui tip de habitat de interes comunitar prioritar şi a cinci specii de plante de interes comunitar. Acesta include şi rezervaţia naturală cu acelaşi nume, zona fiind studiată încă din anul 1892. Aici a fost descoperită o nouă specie de insecte, Coleophora bucovinella, al cărei habitat se limitează numai la această zonă.

Geologie / geomorfologie

Relieful pe care se întinde fâneaţa este o coastă foarte abruptă, cu alunecări de teren şi eroziune avansată, cu expoziţie predominant vestică şi pantă între 15 şi 50o. Altitudinea variază între 348 şi 392 m. Treimea inferioară a coastei, mai puţin înclinată, este mărginită de o fâşie de teren plat, cu mici zone uneori înmlăştinite. Substratul este constituit din marne argiloase cu intercalaţii de nisipuri de vârstă sarmaţiană.

Pedologie

Solul este un cernoziom de pantă, mediu sau puternic levigat, uscat, foarte nisipos, cu mare permeabilitate pentru apă şi cu un conţinut bogat în carbonaţi. Pe terenul plan mai umed de la baza pantei, se află un cernoziom de fâneaţă, slab erodat, lutos, lipsit de carbonaţi.

Hidrologie

Zona sitului este drenată hidrologic de Şomuzul Mare cu afluenţii săi Frumoasa, Strâmbu şi Bulai. Cursul pârâului Şomuzul Mare, principalul emisar al zonei, este orientat de la NE către SV. În zona de deal apa subterană se găseşte în depozite cuaternare fine, la adâncimi de 5-20 m.

Aspecte climatologice

Clima este caracteristică podişului deluros al Sucevei. Temperatura medie anuală este de 8 oC. Perioada de îngheţ este octombrie-aprilie. Precipitaţiile medii anuale sunt de 603 mm. Numărul anual al zilelor cu strat de zăpadă este de 70.

Vegetaţia

Habitatul prioritar identificat în sit se întinde atât pe fâşia superioară de platou cât şi pe pantă. Din componenţa floristică a acestei fâneţe (32,5% din specii sunt estice şi sudice, iar dintre acestea 13% pontice şi mediteran-pontice) reiese caracterul ponto-sarmatic al florei situat în zona forestieră est-carpatică. Dintre speciile caracteristice stepei apar aici barba-boierului, ruscuţa de primăvară, iarba şarpelui roşie, inul galben, clopoţeii, clocotişul, scorogoiul etc. Totodată, întâlnim specii caracteristice fâneţelor montane sau pădurilor de fag care arată interferenţa vegetaţiei nord-europeane cu cea continentală, ceea ce conferă un specific aparte zonei. Sub influenţa apei freatice superficiale pe substrat nisipos, pe aceste coaste s-au instalat şi pâlcuri de trestie de deal. Alte specii importante prezente aici sunt rogozul, toporaşul, poroinicul, laptele câinelui, drobul, stânjenelul de stepă, veronica, vaneţeaua, zambila pitică, usturoiul sălbatic… Dintre speciile de plante de interes comunitar regăsim dediţelul, dediţelul mare, capul şarpelui, hodoleanul şi irisul bărbos.

Fauna

Fauna de insecte este diversă şi caracteristică habitatelor ierboase. Dintre insecte, în sit au fost cel mai bine studiaţi fluturii mici. Dintre speciile de amfibieni a fost identificat brotăcelul, iar dintre reptile, guşterul. Mamiferele cele mai întâlnite sunt iepurele şi căpriorul.

Contact

comuna Frumoasa, județul Suceava

Surse:

  • Arii naturale protejate din Bucovina / prof. dr. Marcian Bleahu, Adrian Done și Tatiana Done / Gura Humorului, Terra Design, 2006.
  • Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).