Cod: RONPA0735.
Tip rezervaţie: botanică / fâneață.
Suprafaţă: 24,50 hectare.
Încadrare teritorială-administrativă: comuna Bosanci.
Custode: Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) – Serviciul Teritorial Suceava.
Sit Natura 2000 care se suprapune peste rezervaţie: Fâneţele seculare Ponoare.

Localizare

În Podișul Sucevei, în dreptul satului Cumpărătura, la vest de Valea Sucevei, pe dealul Strâmbu, la altitudinea cuprinsă între 324 și 405 metri.

Acces

Pe DN (E 85) la nouă kilometri de la Suceava spre Fălticeni, în satul Cumpărătura, la un km spre est se află rezervația.

Caracterizare și importanță

Relief ondulat, acoperit de o vegeteție colinară criotermă cu elemente mezoterme de o valoare estetică deosebită și istorică, reprezentând diferitele etape climatice și de construirea a florei actuale.

Istoric

În anul 1863 Blasius Knauer a făcut o primă enumerare a florei, completată în anul 1892 de Aurel Procopianu Procopovici. În anul 1921 prof. Mihail Gușuleac a făcut propunerea de punere sub ocrotire a fâneței, realizată în 1932.

Condiții geologice și pedologice

Substartul îl constituie marne argiloase cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană. Pe el s-a dezvoltat un cernoziom de fâneață.

Elemente biologice

Vegetația lemnoasă este dominată de molid și pin, alternând cu unele specii termofile (gorun, ulm, carpen, tei…). Flora este extrem de bogată, dezvoltarea ei fiind în funcție de orografia terenului și de microexpoziții.

Fondul vegetației îl constituie elementele euroasiatice, din care amintim stânjenelul siberian (Iris sibirica), frăsinelul (Dictamnus albus), știrigoaia (Veratrum album, Veratrum nigrum), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis) și ruinal (Succisa pratensis).

Ca elemente europene și central europene menționăm: bulbucul (Trolius europaeus), degetarul (Digitalis grandiflora), curpenul (Clematis recta), turta (Carlina acaulis varietatea alpina), pălămida (Cirsium decussatum) și salcia (Salix rosmarinifolia).

Speciile continentale sunt prezentate prin ciuful de Bărăgan (Cerasus fruticosa), clocotiș (Clematis integrifolia), sparceta (Onobrychis arenaria), gălbineaua (Serratula wolffii), dedițelul (Pulsatilla patens), veronica (Veronica incana)…

Dintre elementele pontice, pontico-submediteraneene, enemărăm: odoleanul (Crambe tatarica), limba boului (Anchusa ochroleuca), capul șarpelui (Echium rossicum), sipica (Cephalaria uralensis), varba boerului ( Ajuga laxmannii), stânjenelul (Iris aphylla), cosacul (Astragalus cicer), inul sălbatic (Linus flavum), salvia plecată (Salvia nutans), măceșul (Rosa gallica), spălăcioasa (Senecio dorio varietatea biebersteini), trigoiul galben (Trifolium pannonicum).

Elementele circumpolare prezintă un procent destul de însemnat, fiind reprezentat prin feriga de mlaștină (Thelypteris palustris), drăgaica (Galium boreale), trifoiștea (Menyanthes trifoliata), iarba albastră (Molinia coerulea), sopârlița albă (Parnassia palustris)…

Acestea sunt numai o parte din speciile ierboase existente, flora cuprinzând 450 de toxoni, din care 88%, sunt herborizați în casa laborator de la Ponoare. Fața de această cifră, covorul vegetal se prezintă bogat, fiind construit din umiditatea, de mai slabă umiditate sau de uscăciune (higrofile, mezofile, seromezofile și xerofile), în funcție de pante, de altitudine, expoziție.

Bogăția pajiștilor atrage o faună numeroasă, cu atât mai mult, cu cât intervenția factorului antropic este neglijabilă. Căprioarele și iepurii își găsesc adăpostu prielnic în pâlcurile de salcie, mai ales în preajma mlaștinilor cu o vegetație bogată și de talie înaltă. Vulpile și-au săpat viziuni pe versanți mai însoriți, cedând uneori lăcașul bursucilor sau chiar pisicilor sălbatice, iar herminele, dihorii și populațiile de șoareci de câmp își găsesc adăpost pretutindeni.

Din păsări, cel mai bine reprezentate sunt potârnichiile, există bufnițe care cuibăresc în salciile din apropierea casei-laborator, iar ulii, coțofenele, ciorile și stâncuțele pot fi văzute zilnic pretutindeni. Ca de semnalat stolurile de berze ce trec în pasaj dinspre nord spre sud.

Cod: ROSCI0082.
Custode: Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) – Serviciul Teritorial Suceava.
Bioregiunea: continentală.
Ecoregiunea: Podişul Sucevei.
Suprafaţa: 40 hectare.
Altitudinea: 396 maximă, 309 minimă, 352 medie.

Căi de acces

Accesul în sit se face pe DN2 (Suceava-Fălticeni), la 9 km sud de Suceava, în dreptul localităţii Cumpărătura, la un kilometru în dreapta drumului naţional, situl ocupând un fânaţ pe dealul Strâmbu.

Habitatele de interes comunitar din sit

62C0 – Stepe ponto-sarmatice

6410 – Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

40C0 – Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice

Speciile de interes comunitar din sit

Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata).

Plante: Dediţei (Pulsatilla patens), Pulsatilla grandis, Capul şarpelui (Echium russicum), Târtan, Hodolean (Crambe tataria), Iris (Iris aphylla ssp. hungarica), Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica).

Caracterizarea sitului

Situl este deosebit de important pentru diversitatea speciilor de floră prezente aici. Acesta include rezervaţia naturală cu acelaşi nume, propusă încă din 1921. Denumirea de Ponoare datează din anul 1911, când, după o perioadă lungă de ploi, aproape două hecatre de teren din actuala rezervaţie au alunecat de pe un versant vestic cu pantă mare, producând noi terase. Fâneţele seculare includ specii de plante provenind din diverse regiuni biogeografice (euroasiatice, europene, continentale, pontice, submediteraneene, circumpolare). Au fost identificate trei tipuri de habitate de interes comunitar, dintre care cel de stepe ponto-sarmatice acoperă cea mai mare parte a sitului, şi şase specii de plante de interes comunitar, dovadă a extraordinarei diversităţi floristice.

Geologie / geomorfologie

Relieful este de vârstă destul de recentă, ieşind din apele marine în sarmaţianul mijlociu. Treptat, văile Moldova, Şomuzul Mare şi Suceava, cu afluenţii lor mai mici, au fragmentat câmpia marină, transformând-o în dealuri, coline şi platouri structurale cu un relief frământat pe alocuri. Altitudinea este cuprinsă între 309 și 387 m, iar expoziţia variază între nord, NE şi SV, predominând cea vestică. Modelate de alunecări de teren şi ape atât în partea superioară, cât şi în cea inferioară, pantele sunt abrupte sau foarte abrupte, iar la mijloc se află o pantă lărgită şi slab înclinată.

Pedologie

Solul este în general cenuşiu de pădure, ceea ce confirmă existenţa vechilor păduri de stejar, dintr-un trecut destul de apropiat, ale căror urme se mai găsesc şi astăzi.

Hidrologie

La baza Dealului Stâmbu apar izvoare cu mustiri de apă care întreţin un biotop de mlaştină.

Aspecte climatologice

Zona este caracterizată printr-o climă temperată, cu temperatura medie anuală de 8 oC şi cu media precipitaţiilor anuale de 600 mm. Vânturile predominante sunt din nord şi NV, dar bat frecvent şi cele din NE, est şi SE. Iernile sunt aspre, cu temperaturi ce coboară uneori sub –30 oC, iar verile sunt relativ călduroase, media lunii iulie fiind de 20 oC.

Vegetaţia

Pe coastele abrupte creşte o vegetaţie erbacee adaptată la uscăciune, întreruptă de tufe mici sau exemplare izolate de vişin pitic, păducel, păr pădureţ. Pe coaste se întâlnesc colilia, păiuşul, târsaca, clopoţeii de munte, timoftica, stânjenelul, ruscuţa de primăvară, barba boierului etc. Pantele puţin înclinate şi locurile aşezate sunt acoperite cu asociaţii de fâneţe în care întâlnim tremurătoare, săbiuţă, gălbenele, trifoi, mierea ursului, rujină etc. La poalele dealului Stâmbu, în biotopul de mlaştină, se găsesc specii montane cu caracter relictar ca bulbucii de munte, curechiul de munte, pălămida, limba şarpelui etc. Pe lângă izvoare şi pârâiaşe de scurgere cresc câteva specii lemnoase ca arinul alb, arinul negru, zălogul, cruşinul. Alte specii interesante prezente în sit sunt stânjenelul siberian, frăsinelul, stegoroaia, degetarul, turta, clocotişul, sparceta, gălbinaria, inul sălbatic, măceşul, trifoiul galben, feriga de mlaştină, drăgaica, iarba albastră, sopârliţa albă etc. Speciile de importanţă comunitară prezente în sit sunt dediţelul, dediţelul mare, capul şarpelui, hodoleanul, irisul bărbos, curechiul de munte.

Fauna

Dintre mamifere au fost identificate în sit căpriorul, iepurele de câmp, cârtiţa, chițcanul de pădure, chițcanul de câmp, şoarecele de pădure, şoarecele de grădină, şoarecele pitic, şoarecele de umbră, orbetele etc. Amfibienii şi reptile sunt reprezentate de buhaiul de baltă cu burta galbenă (specie de interes comunitar), brotăcel, guşter. Cel mai bine reprezentate în sit sunt insectele. În 1970 au fost descoperiţi aici zece specii de fluturi noi pentru fauna ţării noastre. În total, au fost identificate peste 260 de specii de insecte. Dintre păsări, în sit întâlnim ciocârlia de câmp, prepeliţa, privighetoarea de baltă, barza albă, fazanul (acesta din urmă migrând în sit din pădurile din apropiere).

Contact

comuna Bosanci, județul Suceava

Surse:

  • Arii naturale protejate din Bucovina / prof. dr. Marcian Bleahu, Adrian Done și Tatiana Done / Gura Humorului, Terra Design, 2006.
  • Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).