Construită la începutul secolul XX, clădirea-monument istoric își păstrează fațada aproape neschimbată, în schimb interiorul a suferit numeroase transformări în cursul timpului, mai ales din momentul în care a devenit sediul Muzeului de Istorie. Construcția care adăpostea fosta Prefectură din perioada austriacă a fost transformată pentru a fi utilizată ca muzeu, ultimile modificări realizându-se între anii 2014 și 2016, în cadrul proiectului european O clădire de patrimoniu-muzeu pentru mileniul III.

Noua expoziție permanentă a Muzeului de Istorie a fost inaugurată la data de 31 Iulie 2016, în aceeași locație de la etajul întâi, ca și precedenta expoziție. Noua prezentare are la bază istoria locală, reflectată în numeroasele descoperiri arheologice făcute de-a lungul timpului, dar și în numeroasele evenimente care au avut ca loc central de desfășurare teritoriul de astăzi al județului Suceava. Numeroasele obiecte de patrimoniu expuse sunt explicate în contextul lor istoric cu ajutorul touchscreen-urilor existente în întreaga expoziție, completând cunoștințele vizitatorilor dornici să afle informații noi.

Deși baza expoziției permanente este istoria locală, aceasta nu poate fi înțeleasă în afara istoriei noastre naționale și a contextului general european: Suceava a fost vreme de un secol și jumătate principala reședință a domnilor Moldovei. Pierderea acestui statut atunci când orașul Iași devine capitala cea nouă a dus la scăderea importanței Sucevei și la degradarea monumentelor existente în ea. Ocupația austriacă a însemnat desprinderea părții de nord a Moldovei de istoria acestei provincii istorice românești, iar revenirea Bucovinei în cadrul României Mari a dus la rândul ei alte transformări necesare în epocă pentru consolidarea noului stat. Cele două războaie mondiale, regimul comunist, au însemnat tot atâtea încercări pentru populația locală în această perioadă.

Ilustrarea istoriei în expoziția permanentă se încheie în anul 1989 cu manifestațiile anticomuniste desfășurate la Suceava în decembrie 1989.

În cele 27 de săli, expoziția de bază a Muzeului de Istorie se desfășoară cronologic, de la cele mai vechi descoperiri arheologice, datând din Paleoliticul Inferior descoperite la Ripiceni (județul Botoșani) până la revoluția de la 1989. Cea mai mare parte a expoziției se datorează descoperirilor arheologice, începând de la prima sală și până la a 15-a inclusiv. Arheologii au pus în valoare evenimente petrecute de-a lungul istoriei în această parte de țară cu ajutorul celor mai spectaculoase obiecte descoperite unde fiecare în parte poate spune o poveste: obiecte de podoabă, arme, monede, vase, textile arheologice…

Sala Sfatului Domnesc

Sala Sfatului Domnesc a existat în cadrul Curții domnești de la Suceava, după ce Petru I Mușat, domnul Moldovei, a decis stabilirea aici a noii capitale și a construit reședința domnească. Reconstituirea acestui spațiu de cea mai înaltă reprezentare s-a realizat cu ajutorul mai multor elemente de arhitectură medievală din secolul XV, descoperite la Suceava: coloane, capitele, chei de boltă, balustrade, pavimente. În acest spațiu aveau loc întâlnirile oficiale ale domnului cu cei ce dețineau cele mai importante funcții de conducere,  marii boieri ai Sfatului domnesc, alături de care puteau fi prezenți și boieri fără funcții sau boieri bătrâni care nu mai dețineau vreo demnitate, dar care erau prețuiți pentru experiența și înțelepciunea lor.

Ștefan cel Mare a impus pentru prima dată includerea în Sfatul Domnesc a Pârcălabilor Cetăților Moldovei – Suceava, Hotin, Neamț, Soroca, Orhei, Cetatea Nouă, Chilia și Cetatea Albă (ultimele două până în 1484). În Sala Sfatului domnesc avea loc învestirea marilor boieri în cele mai importante funcții ale țării, cei mai cunoscuți boieri cu funcții îndelungate din perioada domniei lui Ștefan cel Mare fiind marele logofăt Ion Tăutu, marele vistier Iuga și Luca Arbore – Portarul Cetății de Scaun a Sucevei.

Sala Sfatului domnesc (Sala Tronului – vechea denumire) reconstituie un moment cu simbolică  încărcătură diplomatică unde reprezentanții a șase state cu care Moldova a avut cele mai intense sau de lungă durată legături politice și diplomatice sunt reuniți în fața voievodului Ștefan cel Mare: Țara Românească, Polonia, Ungaria, Veneția, Rusia kieveană și Imperiul Otoman. În anul 1476 a ajuns la Suceava primul reprezentant diplomatic în țările Române, Emanuele Gerrardo, trimis al orașului – stat Veneția. O imaginea fidelă a politicii externe a Moldovei a acelei epoci, în care pacea era un timp scurt între două războaie și din acest motiv foarte prețuită, fiind negociată cu state creștine sau cu otomanii, cu principi catolici și chiar cu Papa.

Moldova a fost atunci, după cum chiar voievodul ștefan cel Mare a afirmat oficial în anul 1475, Poarta Creștinătății.

Tezaur

Situate la demisolul Muzeului de Istorie, sălile destinate obiectelor de tezaur sunt refăcute conform planurilor inițiale, existând o compartimentare care permite punerea în valoare a pieselor de mici dimensiuni.

În prima sală se pot vedea fragmente de textile arheologice descoperite cu ocazia cercetărilor făcute la numeroase biserici din județul Suceava. Raritatea acestor tipuri de piese este dată de specificul climatic al zonei, umezeală provocând dispariția obiectelor realizate din fibre vegetale.

În următoarele trei săli pot admirate alte numeroase piese datorate descoperirilor arheologice, prezentate în ordine cronologică, începând cu cele mai vechi (aplicile scitice descoperite la Cajvana, județul Suceava și datate în secolul VI î. Hr.) și până la cele mai noi datate la sfârșitul secolului al XVII-lea (inel din mormântul de femeie descoperit la Siret).

Mai aminitim descoperirile făcute în mormintele voievodale de la Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuți și cele de la biserica Mănăstirii Probota. Alături de descoperirile arheologice pot fi văzute medalii, decorații, obiecte de podoabă și de armament datate în secolele XVII-XX.

Program de vizitare

  • ianuarie – martie / marți – duminică / 9:00 – 17:00
  • aprilie – octombrie / marți – duminică / 10:00 – 18:00
  • noiembrie – martie / marți – duminică / 9:00 – 17:00

Tarife de vizitare

Expoziția permanentă

  • adulți / 12 lei
  • elevi și studenți / 3 lei

Sala Sfatului Domnesc

  • adulți / 4 lei
  • elevi și studenți / un leu

Vizitare secțiuni (Istorie veche, Evul mediu, Istorie modernă, Istorie contemporană)

  • adulți / 4 lei
  • elevi și studenți / un leu

Sala Tezaur

  • adulți / 4 lei
  • elevi și studenți / un leu

Servicii gratuite pentru: persoane cu handicap fizic grav, copiii din centrele de plasament, veterani de razboi, lucrători actuali și pensionari din rețeaua muzeală. Reducere 50% pentru pensionari. Spațiile folosite pentru expoziții și manifestări culturale se pun la dispoziție în mod gratuit.

Contact

strada Ștefan cel Mare, numărul 33, Suceava, județul Suceava, 720003

+4 0230 216 439

contact@muzeulbucovinei.ro
muzeulbucovinei.ro