Tip rezervaţie: forestieră.
Suprafaţă: 1064,20 hectare.
Încadrare teritorială-administrativă: comuna Stulpicani.
Custode: Direcția Silvică Suceava.
Sit Natura 2000 care se suprapune peste rezervaţie: Rarău-Giumalău.

Localizare

Situată în versantul estic al Masivului Rarău între 790 și 1353 metri altitudine pe trei culmi mari paralele – Bâtca Neagră, Bâtca cu Plai și Bâtca Lesei – desprinse din Muntele Todirescu. Aceasta face cumpăna de ape între bazinele râurilor Bistrița și Moldova.

Acces

Din șoseaua Vatra Dornei – Suceava (DN 17), în capătul estic al orașului Câmpulung Moldovenesc, se desface spre sud un drum spre comuna Stulpicani peste Pasul Prihodiște. La circa zece kilometri se ajunge în Valea Slătioara, pe care se află satul cu aceeași nume. La capătul de sus al satului se află cantonul silvic – laborator Seculara de unde se intră în rezervație. Tot traseul este marcat cu cruce albastră, ce se continuă prin golul cu fânețele de pe Todirescu până pe vârful Rarău și la Cabana Rarău.

Caracterizare și importanță

Codrul secular virgin și cvasivirgin, cu exemplare bătrâne de arbori și vegetație ierboasă montană bogată ce atestă vechimea ei. În ansamblul codrului este de o mare frumusețe ce poate da o imagine a ceea ce au fost în trecut codrii Moldovei.

Istoric

Primele date asupra vegetației au fost publicate de cercetătorii austrieci Fr. Herbich în 1859, B. Knauer 1895… dintre români de C. Hormuzacki în 1911, M. Gușuleac, Tr. Ștefureac…

Condiții geologice și pedologice

Subsolul îl formeză formațiunile din flancul extern al sinclimatul Rarău și umplutura lui de Wildflysch cu olistolite de calcare. Pe ele s-au dezvoltat soluri brune de pădure, soluri brune gălbui moderne acide formate pe șisturi cristaline, gresii și conglomerate, podzoluri și rendzine pe calcare.

Elemente biologice

Vegetația lemnoasă este reprezentată prin molid (Pecea abies), brad (Abies alba), pin silvestru (Pinnus sylvestris), tisa (Taxus baccata), larița (Larix decidua), fag (Fagus sylvatica), scoruș de munte (Sorbus aucuparia), carpen (Carpinus betulus), arin (Alunus incana), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ienupăr (Juniperus communis), sălcii (Salix silesiaca, Salix cinerea, Salix viminalis), agriș (Ribes uva-crispa), zmeur (Rubes idaeus), tulichina (Daphne mezereum), afin (Vaccinium myrtillus) și merișor (Vaccinium vitis-idaea).

Vegetația ierboasă este bogată din care menționăm: omagul (Aconitum degenii), floarea paștelui (Anemone nemorosa), vulturica (Hieracium transsylvanicum), piciorul cocoșului (Ranunculus carpaticus), sărișoara (Sanicula europaea), degetarul (Digitalis grandiflora), foaie groasă (Pinguicula alpina), brusturul negru (Symphytum cordatum), clopațeii (Campanula carpatica, Campanula glomerata, Campanula patula), spălăcioasa (Senecio fuschsii), crinul de pădure (Lilium martagon), papucul doamnei (Cypripedium calceolus)… precum și numeroase ferigi: brădișorul (Lycopodium clavatum), năvalnic (Asplenium scolopendrium), feriguțe (Asplenium trichomanes, Asplenium viride, Dryopteris filix-mas). Dintre mușchi, T. Ștefureac citează 451 de unități sistematice, dintre care 108 aparțin clasei Hepaticae, 343 clasei Musci, iar dintre licheni, 94 de unități aparțin mai frecvent genurilor Cladonia, Parmelia, Peltigera…

Până la această dată au fost indentificate peste 900 de specii de plante între care monumenele botanice ale naturii sau varietății amintim papucul doamnei (Cypripedium calceolus), vulturica de stâncă (Hiercium pojoratense), foaia groasă (Pinguicula alpina), alga roșie de apă dulce de pe pietrele umede din văi (Hildenbrandtia rivularis), tisa (Taxus bacata), tulichina (Daphne mezereum). Faptul că majoritatea speciilor constituente sunt plante perene (82%) și lemnoase (14%), cu areal nordic, atestă atât vechimea cât și durabilitatea acestei păduri seculare virgine.

Beneficiind de condițiile de hrană și adăpost din rezervația, fauna este bogată, printre care râsul și vulpea. Ornitofauna cuprinde 92 de specii ce clocesc în rezervație, precum Motacillacinera, Cioconia cioconia, Aquila pomarina, Buteo buteo, Streptoprlia turtur, Certhia familiarsis, Picus canus, Fringilla coelebs, Tetrao urogallus. În golurile de munte: Corvux corax, Falco tinnunculus, Pheonicus ochruros… (Iordache I. și autorii, 1995). Dintre insectele este de menționat specia endemică Carabus raraurense și câteva specii noi de fluturi descoperite de I. Nemeș: Laspeyresia interruptana, Thera albonigrata, Calostigia laetaria.

Sursa: Arii naturale protejate din Bucovina / prof. dr. Marcian Bleahu, Adrian Done și Tatiana DONE / Gura Humorului, Terra Design, 2006.

Contact

comuna Stulpicani, județul Suceava