Cod: ROSCI0010.

Bioregiunea: alpină.
Ecoregiunea: Podişul Sucevei.

Suprafaţa: 320 hectare.
Altitudinea: 1.109 maximă, 813 minimă, 934 medie.

Căi de acces

Accesul pe calea ferată se face prin staţiile Argestru şi Iacobeni. Accesul auto se poate face pe DN17 pe teritoriul localităţilor Mestecăniş, Iacobeni şi Argestru şi pe DN18 pe teritoriul localităţilor Valea Stânei, Botoş, Ciocăneşti, Mestecăniş.

Habitatele de interes comunitar din sit

3240 – Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

91E0 – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).

Speciile de interes comunitar din sit

Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata).

Mamifere: Vidră, Lutră (Lutra lutra).

Pești: Lostriţă (Hucho hucho), Moioagă (Barbus meridionalis), Zglăvoc (Cottus gobio).

Plante: Buxbaumia viridis.

Caracterizarea sitului

Situl este localizat în lungul râului Bistriţa Aurie şi este reprezentat de un habitat caracteristic apelor din zona montană inferioară, respectiv păduri aluviale cu arin. Fiind păduri de luncă, au o diversitate foarte bogată şi exercită un rol deosebit în asigurarea calităţii apei, reducerea eroziunii malurilor şi atenuarea inundaţiilor în zonele adiacente, dar şi în producerea de resurse pentru recreere şi turism. În partea inferioară a versanţilor, în amestec cu fagul, se întâlnesc şi alte specii de foioase (carpen, jugastru, paltin etc.), iar în lungul apei se găsesc esenţe moi (mai ales arin, plop, salcie). Echilibrul om-natură din această zonă presărată cu foarte multă tradiţie prezintă o mare importanță, o valoare culturală aparte având-o localitatea Ciocăneşti numită şi Comuna Muzeu Ciocăneşti.

Geologie / geomorfologie

Relieful este reprezentat de valea Bistriţei, străjuită pe dreapta de versanţii abrupţi ai masivului Suhard (unde pădurea coboară de multe ori până în albia râului), iar pe partea stângă de versanţii mai domoli, cu păşuni şi fâneţe, ai obcinii Mestecănişului. Suhardul, pe flancul nordic şi estic, este alcătuit din șisturi epimetamorfice. Formaţiunile sedimentare sunt alcătuite în primul rând din sedimente triasice slab reprezentate.

Hidrologie

Situl este localizat de-a lungul râului Bistriţa, afluentul cu debitul cel mai mare al Siretului, ce îşi are izvorul pe versantul nordic al Munţilor Rodnei. În sectorul superior, până la confluenţa cu Dorna, râul poartă denumirea de Bistriţa Aurie după unele sedimente de albie care conţin nisipuri aurifere şi care în trecut au fost exploatate. Afluenţii de stânga ai Bistriței sunt Valea Stânei, Andronic, Botoş, Gropăria, Oiţa, Brezuţa, Fieru, Argestru, iar cei de dreapta sunt Diaca, Humor, Scoruş, Pârâul Rece, Suhărzelu Mic, Suhărzelu Mare, Tisa, Ciotina, Haju.

Aspecte climatologice

Clima văii Bistriţei se menţine în limitele zonei temperat-continentale, cu nuanţe diferite în funcţie de altitudinea la care se află firul apei, de formele de relief pe care le traversează, precum şi de particularităţile dinamicii atmosferice. Alături de caracteristicile generale impuse de orientare şi altitudine menţionăm şi particularităţile climei datorate îngustimii văii şi curenţilor de aer care creează un climat local. În ceea ce priveşte precipitaţiile, cantitatea lor medie este de 926 mm/an.

Vegetaţia

Vegetaţia este caracteristică râurilor montane. Pădurile de molid coboară pe culmile Suhardului până pe malurile râului, alternând cu pajiştile montane. Acestea din urmă sunt mai prezente pe versanţii domoli ai Obcinei Mestecănişului. Vegetaţia din proximitatea râului este caracterizată prin specii arboricole de salcie şi arin şi vegetaţie specifică zonelor predispuse inundării.

Fauna

Dintre speciile de faună existente în sit putem menţiona vidra, buhaiul de baltă cu burta galbenă, lostriţa, zglăvoaca, moioaga, păstrăvul, lipanul şi boişteanul.

Aspecte socio-economice și culturale

Situl se află pe teritoriul administrativ al localităţilor
Ciocănești, Iacobeni și Argestru. Locuitorii acestora sunt angrenați în principal în activități de creșterea animalelor (inclusiv păstrăvi), silvicultură, turism, minerit, exploatarea și prelucrarea lemnului, recoltarea și prelucrarea fructelor de pădure. Sistemul de încălzire din locuințe este individual, cu sobe, și centrale familiale sau de bloc, pe bază de lemne. Comunele Iacobeni și Argestru dispun de rețea de alimentare cu apă. Nu există un sistem centralizat de canalizare.

Comuna Muzeu Ciocănești este atestată documentar din anul 1400, într-un hrisov prin care se consemnează primirea muntelui Suhard, de către Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie. În Ciocanești există o biserică ortodoxă din lemn, construită în secolul al XIX-lea, în anul 1859. Anual, aici au loc manifestări cu o însemnatate deosebită la dezvoltarea patrimoniului cultural național și universal: Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, Festivalul Național al Păstrăvului în august, Festivalul Național de Datini și Obiceiuri din străbuni.

Activităţi care se desfăşoară în sit și în afara perimetrului acestuia

Îndiguirea malurilor şi mineritul, inclusiv depozitarea minereului de uraniu, au un impact negativ ce trebuie redus şi controlat. Vecinătatea cu DN şi calea ferată are un impact puternic negativ în ceea ce priveşte managementul defectuos al deşeurilor, zgomotul şi turismul necontrolat.

Administrarea sitului

În sit exista doar un panou pentru orientare, dar numărul acestora trebuie suplimentat. Totodată, este necesară dotarea cu panouri de avertizare și panouri de informare.

Sursa: Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).

Contact

județul Suceava (Ciocăneşti, Cârlibaba, Iacobeni)