Cod: ROSCI0076.

Bioregiunea: continentală.
Ecoregiunea: Podişul Central al Moldovei.

Suprafaţa: 25.112 hectare.
Altitudinea: 596 maximă, 106 minimă, 340 medie.

Căi de acces

În sit se poate ajunge pe DN28B ce leagă Hărlău de Deleni sau pe DJ281A, între Hârlău şi lacul de acumulare Pârcovaci. A doua variantă este DJ281, care face legatura între Bădeni, Sticlăria, Slobozia, Sireţel şi Humosu. O a treia variantă este drumul ce merge de la Paşcani-Dolhasca-Tudora-Vorona, de unde sunt mai mai multe drumuri comunale sau forestiere care duc în sit sau de unde se poate merge spre nord, la Corni. Există o cale de acces şi dinspre judeţul Suceava, urmându-se drumul ce duce de la Suceava la Dumbrăveni-Corni-Brehuieşti.

Habitatele de interes comunitar din sit

9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

9170 – Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

91E0 – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91F0 – Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen

Speciile de interes comunitar din sit

Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Broască ţestoasă de apă (Emys orbicularis).

Mamifere: Popândău, Şuiţă (Spermophilus citellus).

Nevertebrate: Arytrura musculus.

Plante: Papucul Doamnei, Blabornic (Cypripedium calceolus).

Caracterizarea sitului

Situl se remarcă prin gradul mare de acoperire cu păduri (97%), aici întâlnindu-se corpuri de pădure cu arbori bătrâni, petice de făgete, stejari, goruni, carpeni și frasini seculari. Copacii bătrâni favorizează instalarea unei faune bogate. Gradul mare de umbrire are ca efect crearea unor nișe ecologice cu multă umezeală unde trăiesc diverse specii de nevertebrate sau larve ale acestora care consituie hrana predilectă a numeroase specii de păsări și alte vertebrate. Starea generală de conservare a corpurilor de pădure este foarte bună, iar în zonele cu arbori bâtrâni impactul antropic este extrem de scăzut. Făgetele de la Humosu reprezintă un exemplu în acest sens. Pășunile aflate la marginea pădurii sunt puțin afectate de suprapășunat. Alături de pășuni se găsesc fânețe, zone cu tufărișuri și terenuri agricole ce păstrează un procent ridicat de vegetație naturală. Impactul antropic este de nivel mediu, iar accesibilitatea dificilă face ca în unele zone prezența umană să fie slab resimțită. Seceta din timpul verii reprezintă un factor perturbator însemnat pentru zonă, uneori producând chiar uscarea arborilor. Atât în interiorul sitului cât și în afara acestuia s-au constat numeroase alunecări de teren pe zonele neîmpădurite sau eroziuni ale solului în văile cu arbori tineri. Situl include Rezervația forestieră Făgetul Secular Humosu, Rezervaţia forestieră Vorona, precum și Stațiunea de tisă Tudora (în prezent, exemplarele de tisă fiind foarte rare).

Geologie / geomorfologie

Situl se află în Podişul Sucevei-Dealul Mare-Hârlău. Este localizat pe versanţi cu energie medie de relief, cu pante de 10-12 de grade. Întreaga arie a este situată în Platforma Moldovenească, fiind alcătuită la suprafaţă din depozite sedimentare aproape orizontale. În regiunea Dealul Mare există două nivele de calcare oolitice. Nivelul inferior este situat la 90 m, format din calcare oolitice cenuşii. Nivelul superior este situat la 40-50 m faţă de primul şi este reprezentat de gresie oolitică friabilă gălbuie, cu cimentări parţiale ce îi conferă un aspect concreţional. Relieful este constituit din versanţi cu înclinare uşoară până la repezi, cu altitudini ce variază între 80 şi 600 m. Pe suprafeţele înclinate se pot observa fenomene de eroziune a solului sau alunecări. În general terenul este frământat şi străbătut de o reţea densă de pâraie şi râuri. Frecvent sunt întâlnite fenomenele de alunecări de teren, care se accentuează în anii cu precipitaţii abundente.

Pedologie

Solurile din interiorul sitului fac parte din categoria podzolurilor şi sunt brun argiloiluviale pseudogleizate. Argiluvisolurile cuprind solurile brune luvice şi solurile brune argiloiluviale. Substratul pe care s-au format aceste soluri este constituit din luturi şi argile, uneori alternante în strate subţiri de luturi, marne, nisipuri sau pietrişuri. Solurile sunt de la profunde la foarte profunde, mai rar mijlociu profunde. Solurile argiloiluviale tipice şi pseudogleizate se localizează pe terenuri uşor sau moderat înclinate, platouri, locuri aşezate, observându-se o frecvenţă mai mare a celor gleizate pe terenurile cu drenaj insuficient. Aceste soluri s-au format pe luturi, argile şi marne, mai rar pe gresii şi nisipuri în alternanţe cu luturi şi argile.

Hidrologie

Reţeaua hidrografică din cadrul sitului este foarte densă. În timpul primăverii, din cauza topirii zăpezilor se formează numeroase torente pe văile din zonă. Majoritatea seacă în timpul verii sau au un debit scăzut. Gârla Morii şi Vorona cu afluenţii săi Teişu, Moscalu, Iezeru, Chişcovata, Tudora, Fundoaia, Pleşa, Tisa, Râpa Dracului, Turbăţica sunt afluenţi ai Siretului. Principalul afluent al Prutului este Jijia, cu afluenţii săi Miletinul şi Bahluiul. De altfel, multe din pâraiele din partea sudică a sitului se varsă în Bahlui. Direcţia de curgere a apelor este în general de la NV spre SE.

Aspecte climatologice

Teritoriul sitului se încadrează din punct de vedere climatic în ținutul podișului împădurit al Moldovei. Clima este temperat continentală cu influenţe de climat excesiv sau continental, temporar maritim. Temperatura medie anuală este de 8,5 ºC. Precipitaţiile medii anuale sunt de 550-700 mm. În general, temperaturile sunt ridicate vara și precipitațiile sărace, ceea ce favorizează instalarea la peste 200 m altitudine a pădurilor de fag, gorun, stejar, tei, frasin, carpen.

Vegetaţia

În sit s-a identificat un mare număr de muşchi, în total 65, majoritatea fiind caracteristici pădurilor de fag mixte din regiunile colinare ale Moldovei. Dintre speciile rare, este important de menționat Dicranum viride, specie de interes comunitar neinclusă în formularul standard. Flora este alcătuită în mare parte din făget secular de tip colinar. Frecvent se mai întâlnesc carpenul şi teiul argintiu şi rare exemplare de tisă. Alte specii de arbori prezente sunt jugastrul, paltinul de câmpie, mesteacănul, cireşul, frasinul, mărul pădureţ, părul pădureţ, plopul tremurător, stejarul, ulmul de câmp. Vegetaţia ierboasă este tipică făgetelor colinare. Stratul arbuştilor este format din sânger, alun, păducel, salbă râioasă, cruşân, lemn câinesc, spinul cerbului, măceş, mur de pădure, zmeur. Dintre speciile de interes comunitar prezente în sit amintim o specie foarte rară de orhidee și anume papucul doamnei.

Fauna

Fauna sitului este caracteristică regiunilor de podiş şi deal. Dintre moluştele gasteropode întâlnim melcul de livadă şi limaxul. Insectele sunt bine reprezentate, arborii bătrâni constituind habitate ideale de viaţă pentru multe specii valoroase dintre care amintim gândacul nasicorn mic, calosoma mirositoare, fluturele ochi de păun mare, fluturele vărgat, croitorul mare al stejarului, rădaşca, croitorul alpin (ultimele patru, specii de interes comunitar neincluse în formularul standard). Amfibienii sunt reprezentați prin broasca râioasă de pădure, broasca roşie de munte, broasca mare de lac, brotăcelul, buhaiul de baltă cu burta galbenă, iar dintre reptile întâlnim broasca ţestoasă de apă, şarpele de alun, şarpele de casă, guşterul, şopârla cenuşie. Mamiferele sunt reprezentate de arici, cârtiţă, chiţcani, căprior, cerb, mistret, pârș, pârş de alun, veveriţă, şoarece de pădure, şoarece gulerat, pisică salbatică, jder, bursuc, vulpe. Este prezent aici şi popândăul, specie de interes comunitar. Pădurile care acoperă situl reprezintă locul ideal pentru cuibărit şi hrană pentru numeroase specii de păsări cum ar fi ciocănitoarea pestriţă mică, ciocănitoarea pestriţă mare, ghionoaia sură, ciocănitoarea verde, ciocănitoarea de grădini, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea neagră, diverse specii de piţigoi, mugurarul, ţicleanul, cojoaica de pădure, muscarul sur, cinteza, corbul, privighetoarea de zăvoi, silvia cu cap negru, presura galbenă, pietrarul sur, ciocârlia de câmp, fâsa de câmp, sfrânciocul roşiatic, silvia de câmp, silvia mică, codroşul de pădure, botgrosul. În pajiştile din nordul sitului se întâlneşte rar cristelul de câmp. Dintre păsările răpitoare de zi și de noapte întâlnim şorecarul comun, uliul găinilor, acvila ţipătoare mică, viesparul, cucuveaua, ciuful de pădure, ciuvica, huhurezul mare şi huhurezul mic.

Aspecte socio-economice și culturale

Cei 111.434 de locuitori din zona sitului sunt angrenați în principal în agricultură, pomicultură, viticultură, exploatarea lemnului, exploatarea resurselor naturale (nisip, pietriș), mică industrie, construcții, creșterea animalelor, agroturism și comerț. Sistemul de încălzire din locuințe este fie centralizat, fie individual, cu lemne. Localitățile Dolhasca, Hârlău și Curtești dispun de sisteme de alimentare cu apă și canalizare. În zonă întâlnim numeroase situri arheologice datând din epoca preneolitică (cultura Cucuteni), prima epocă a fierului (cultura Hallstatt), epoca Latene (cultura geto-dacică), epoca migrațiilor și epoca medievală. Dintre monumentele istorice de pe teritoriul sitului menționăm Biserica Sfântul Dimitrie (sec. XVI) din Hârlău și Mănăstirea Probota (1530) din localitatea Poiana, ambele ridicate de domnitorul Petru Rareș și Mănăstirea Vorona (1503) înființată de călugări ruși. În preajma Mănăstirii Vorona se găseşte un Monument al Naturii „Stejarul lui Cuza“. Fiind o zonă cu o bogată tradiție viticolă, pe 7 martie în Hârlău are loc Festivalul Viei și Vinului. În Copalău, la sfârșitul verii se organizează Festivalul Usturoiului, iar la începutul lunii septembrie în Vorona se desfășoară Serbările Pădurii.

Activităţi care se desfăşoară în sit și în afara perimetrului acestuia

Elementele cu impact negativ asupra sitului sunt generate de braconaj, exploatarea fără replantare, eroziunea solului, alunecările de teren, îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare.

Administrarea sitului

În sit găsim panouri de avertizare, panouri de informare, clădiri administrative, stațiuni științifice, bariere, puncte de intrare și poteci pentru vizitare. Acesta necesită suplimentarea panourilor de avertizare și de informare și dotarea cu panouri pentru orientare, centru de vizitare, puncte de informare, amenajări pentru colectarea deșeurilor, trasee turistice și tematice.

Sursa: Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).

Contact

județul Botoşani (Copălău, Corni, Coşula, Cristeşti, Curteşti, Flămânzi, Frumuşica, Tudora, Vlădeni, Vorona), județul Suceava (Dolhasca), județul Iaşi (Deleni, Hârlău, Lespezi, Sireţel)