Cod: ROSCI0081.

Bioregiunea: continentală.
Ecoregiunea: Podişul Sucevei.

Suprafaţa: zece hectare.
Altitudinea: 387 maximă, 348 minimă, 372 medie.

Căi de acces

Situl se află în satul Frumoasa, pe Dealul la Pietriş, la circa patru kilometri de municipiul Suceava, accesul făcându-se pe drumul DJ 209C.

Habitatele de interes comunitar din sit

62C0 – Stepe ponto-sarmatice

Speciile de interes comunitar din sit

Plante: Pulsatilla grandis, Capul şarpelui (Echium russicum), Târtan, Hodolean (Crambe tataria), Iris (Iris aphylla ssp. hungarica), Dediţei (Pulsatilla patens).

Caracterizarea sitului

Situl este unul dintre cele mai nordice puncte din România unde se păstrează o vegetaţie stepică relictară de tip ponto-sarmatic, ceea ce îi conferă o valoare deosebită. El se întinde pe o lungime de 1,6 km şi a fost desemnat pentru conservarea unui tip de habitat de interes comunitar prioritar şi a cinci specii de plante de interes comunitar. Acesta include şi rezervaţia naturală cu acelaşi nume, zona fiind studiată încă din anul 1892. Aici a fost descoperită o nouă specie de insecte, Coleophora bucovinella, al cărei habitat se limitează numai la această zonă.

Geologie / geomorfologie

Relieful pe care se întinde fâneaţa este o coastă foarte abruptă, cu alunecări de teren şi eroziune avansată, cu expoziţie predominant vestică şi pantă între 15 şi 50o. Altitudinea variază între 348 şi 392 m. Treimea inferioară a coastei, mai puţin înclinată, este mărginită de o fâşie de teren plat, cu mici zone uneori înmlăştinite. Substratul este constituit din marne argiloase cu intercalaţii de nisipuri de vârstă sarmaţiană.

Pedologie

Solul este un cernoziom de pantă, mediu sau puternic levigat, uscat, foarte nisipos, cu mare permeabilitate pentru apă şi cu un conţinut bogat în carbonaţi. Pe terenul plan mai umed de la baza pantei, se află un cernoziom de fâneaţă, slab erodat, lutos, lipsit de carbonaţi.

Hidrologie

Zona sitului este drenată hidrologic de Şomuzul Mare cu afluenţii săi Frumoasa, Strâmbu şi Bulai. Cursul pârâului Şomuzul Mare, principalul emisar al zonei, este orientat de la NE către SV. În zona de deal apa subterană se găseşte în depozite cuaternare fine, la adâncimi de 5-20 m.

Aspecte climatologice

Clima este caracteristică podişului deluros al Sucevei. Temperatura medie anuală este de 8 oC. Perioada de îngheţ este octombrie-aprilie. Precipitaţiile medii anuale sunt de 603 mm. Numărul anual al zilelor cu strat de zăpadă este de 70.

Vegetaţia

Habitatul prioritar identificat în sit se întinde atât pe fâşia superioară de platou cât şi pe pantă. Din componenţa floristică a acestei fâneţe (32,5% din specii sunt estice şi sudice, iar dintre acestea 13% pontice şi mediteran-pontice) reiese caracterul ponto-sarmatic al florei situat în zona forestieră est-carpatică. Dintre speciile caracteristice stepei apar aici barba-boierului, ruscuţa de primăvară, iarba şarpelui roşie, inul galben, clopoţeii, clocotişul, scorogoiul etc. Totodată, întâlnim specii caracteristice fâneţelor montane sau pădurilor de fag care arată interferenţa vegetaţiei nord-europeane cu cea continentală, ceea ce conferă un specific aparte zonei. Sub influenţa apei freatice superficiale pe substrat nisipos, pe aceste coaste s-au instalat şi pâlcuri de trestie de deal. Alte specii importante prezente aici sunt rogozul, toporaşul, poroinicul, laptele câinelui, drobul, stânjenelul de stepă, veronica, vaneţeaua, zambila pitică, usturoiul sălbatic… Dintre speciile de plante de interes comunitar regăsim dediţelul, dediţelul mare, capul şarpelui, hodoleanul şi irisul bărbos.

Fauna

Fauna de insecte este diversă şi caracteristică habitatelor ierboase. Dintre insecte, în sit au fost cel mai bine studiaţi fluturii mici. Dintre speciile de amfibieni a fost identificat brotăcelul, iar dintre reptile, guşterul. Mamiferele cele mai întâlnite sunt iepurele şi căpriorul.

Aspecte socio-economice și culturale

Cei 4697 de locuitori din zona sitului sunt angrenați în principal în agricultură. Sistemul de încălzire din locuințe este individual, cu lemne. Comuna Moara dispune de un sistem de alimentare cu apă, dar nu și de canalizare.

Dintre monumentele istorice aflate pe teritoriul sitului menționăm Mănăstirea Hagigadar, o fostă mănăstire armenească de maici construită în perioada 1512-1513 în satul Bulai și Biserica din lemn Sf. Arhangheli, (sec. XVIII) din satul Moara Nica. Pe 5 iunie, în comuna Moara are loc festivalul „Ograda cu dor“.

Activităţi care se desfăşoară în sit și în afara perimetrului acestuia

Atât în perimetrul sitului cât și în afara acestuia se desfășoară activități de pășunat și cultivare. Acestea au un impact negativ permanent sau periodic asupra biodiversității zonei.

Administrarea sitului

În sit există panouri de avertizare, de informare și pentru orientare. Acesta necesită dotarea cu amenajări pentru colectarea deșeurilor.

Sursa: Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).

Contact

județul Suceava (Moara)