Cod: ROSCI0082.

Bioregiunea: continentală.
Ecoregiunea: Podişul Sucevei.

Suprafaţa: 40 hectare.
Altitudinea: 396 maximă, 309 minimă, 352 medie.

Căi de acces

Accesul în sit se face pe DN2 (Suceava-Fălticeni), la 9 km sud de Suceava, în dreptul localităţii Cumpărătura, la un kilometru în dreapta drumului naţional, situl ocupând un fânaţ pe dealul Strâmbu.

Habitatele de interes comunitar din sit

62C0 – Stepe ponto-sarmatice

6410 – Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

40C0 – Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice

Speciile de interes comunitar din sit

Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata).

Plante: Dediţei (Pulsatilla patens), Pulsatilla grandis, Capul şarpelui (Echium russicum), Târtan, Hodolean (Crambe tataria), Iris (Iris aphylla ssp. hungarica), Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica).

Caracterizarea sitului

Situl este deosebit de important pentru diversitatea speciilor de floră prezente aici. Acesta include rezervaţia naturală cu acelaşi nume, propusă încă din 1921. Denumirea de Ponoare datează din anul 1911, când, după o perioadă lungă de ploi, aproape două hecatre de teren din actuala rezervaţie au alunecat de pe un versant vestic cu pantă mare, producând noi terase. Fâneţele seculare includ specii de plante provenind din diverse regiuni biogeografice (euroasiatice, europene, continentale, pontice, submediteraneene, circumpolare). Au fost identificate trei tipuri de habitate de interes comunitar, dintre care cel de stepe ponto-sarmatice acoperă cea mai mare parte a sitului, şi şase specii de plante de interes comunitar, dovadă a extraordinarei diversităţi floristice.

Geologie / geomorfologie

Relieful este de vârstă destul de recentă, ieşind din apele marine în sarmaţianul mijlociu. Treptat, văile Moldova, Şomuzul Mare şi Suceava, cu afluenţii lor mai mici, au fragmentat câmpia marină, transformând-o în dealuri, coline şi platouri structurale cu un relief frământat pe alocuri. Altitudinea este cuprinsă între 309 și 387 m, iar expoziţia variază între nord, NE şi SV, predominând cea vestică. Modelate de alunecări de teren şi ape atât în partea superioară, cât şi în cea inferioară, pantele sunt abrupte sau foarte abrupte, iar la mijloc se află o pantă lărgită şi slab înclinată.

Pedologie

Solul este în general cenuşiu de pădure, ceea ce confirmă existenţa vechilor păduri de stejar, dintr-un trecut destul de apropiat, ale căror urme se mai găsesc şi astăzi.

Hidrologie

La baza Dealului Stâmbu apar izvoare cu mustiri de apă care întreţin un biotop de mlaştină.

Aspecte climatologice

Zona este caracterizată printr-o climă temperată, cu temperatura medie anuală de 8 oC şi cu media precipitaţiilor anuale de 600 mm. Vânturile predominante sunt din nord şi NV, dar bat frecvent şi cele din NE, est şi SE. Iernile sunt aspre, cu temperaturi ce coboară uneori sub –30 oC, iar verile sunt relativ călduroase, media lunii iulie fiind de 20 oC.

Vegetaţia

Pe coastele abrupte creşte o vegetaţie erbacee adaptată la uscăciune, întreruptă de tufe mici sau exemplare izolate de vişin pitic, păducel, păr pădureţ. Pe coaste se întâlnesc colilia, păiuşul, târsaca, clopoţeii de munte, timoftica, stânjenelul, ruscuţa de primăvară, barba boierului etc. Pantele puţin înclinate şi locurile aşezate sunt acoperite cu asociaţii de fâneţe în care întâlnim tremurătoare, săbiuţă, gălbenele, trifoi, mierea ursului, rujină etc. La poalele dealului Stâmbu, în biotopul de mlaştină, se găsesc specii montane cu caracter relictar ca bulbucii de munte, curechiul de munte, pălămida, limba şarpelui etc. Pe lângă izvoare şi pârâiaşe de scurgere cresc câteva specii lemnoase ca arinul alb, arinul negru, zălogul, cruşinul. Alte specii interesante prezente în sit sunt stânjenelul siberian, frăsinelul, stegoroaia, degetarul, turta, clocotişul, sparceta, gălbinaria, inul sălbatic, măceşul, trifoiul galben, feriga de mlaştină, drăgaica, iarba albastră, sopârliţa albă etc. Speciile de importanţă comunitară prezente în sit sunt dediţelul, dediţelul mare, capul şarpelui, hodoleanul, irisul bărbos, curechiul de munte.

Fauna

Dintre mamifere au fost identificate în sit căpriorul, iepurele de câmp, cârtiţa, chițcanul de pădure, chițcanul de câmp, şoarecele de pădure, şoarecele de grădină, şoarecele pitic, şoarecele de umbră, orbetele etc. Amfibienii şi reptile sunt reprezentate de buhaiul de baltă cu burta galbenă (specie de interes comunitar), brotăcel, guşter. Cel mai bine reprezentate în sit sunt insectele. În 1970 au fost descoperiţi aici zece specii de fluturi noi pentru fauna ţării noastre. În total, au fost identificate peste 260 de specii de insecte. Dintre păsări, în sit întâlnim ciocârlia de câmp, prepeliţa, privighetoarea de baltă, barza albă, fazanul (acesta din urmă migrând în sit din pădurile din apropiere).

Aspecte socio-economice și culturale

Cei 7178 de locuitori ai comunei Bosanci sunt angrenați în principal în agricultură, zootehnie și meșteșugărit. Sistemul de încălzire din locuințe este individual, cu lemne. Comuna nu dispune de rețele de alimentare cu apă și canalizare. Dintre monumentele istorice din zona sitului menționăm Biserica „Sf. Gheorghe“ din Bosanci (1902-1905) ctitorită de prințul Mihail Sturza și Necropola cu două morminte de incinerație datând din sec. IV-III î.e.n. (cultura Latène). O tradiţie specifică este obiceiul „Hurta“ sau „Frumoşii“, cu o vechime de peste 150 de ani, provenind din timpul stăpânirii austriece asupra Bucovinei, ca formă de opoziţie contra regimului și de parodiere a acestui sistem. Primăvara, în Bosanci are loc Balul Gospodarilor.

Activităţi care se desfăşoară în sit și în afara perimetrului acestuia

Atât în perimetrul sitului cât și în afara acestuia se desfășoară activități de pășunat și cultivare. Acestea au un impact negativ periodic sau sporadic asupra biodiversității zonei.

Administrarea sitului

În sit există panouri de informare și stațiuni științifice. Acesta necesită dotarea cu panouri de avertizare și panouri pentru orientare.

Sursa: Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).

Contact

județul Suceava (Bosanci)