Cod: ROSCI0086.

Bioregiunea: alpină.
Ecoregiunea: Podişul Sucevei.

Suprafaţa: 848 hectare.
Altitudinea: 1.387 maximă, 1.053 minimă, 1.230 medie.

Căi de acces

Principalele căi de acces în sit sunt E576 și DJ175, din Pojorâta până în centrul comunei Moldova-Suliţa, apoi D.A.F. 326D Lucava de jos, peste care este suprapus DC86 (Moldova Suliţa-Herghelia Lucina). Un alt traseu este din Municipiul Câmpulung (unde există acces la calea ferată) şi apoi cu transport auto local până în centrul comunei Moldova Suliţa.

Habitatele de interes comunitar din sit

91E0 – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91D0 – Turbării cu vegetaţie forestieră

7110 – Turbării active.

Speciile de interes comunitar din sit

Mamifere: Râs (Lynx lynx).

Plante: Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica).

Caracterizarea sitului

În sit au fost identificate trei tipuri de habitate de interes comunitar, toate prioritare: păduri aluviale cu anin negru şi frasin, turbării active şi turbării cu vegetaţie forestieră. Situl adăposteşte o populaţie compactă de mesteacăn pitic în zona centrală, acoperită de pin de pădure, aici fiind prezente şi specii iubitoare de umezeală ca floarea de cenuşă siberiană şi valeriana greacă (scara doamnei). Floarea de cenuşă siberiană şi mesteacănul pitic sunt considerate relicte glaciare. În sit poate fi întâlnit râsul, specie de interes conservativ. Dintre speciile de plante de interes comunitar, situl găzduieşte o populaţie izolată de curechi de munte. Mai pot fi întâlnite şi specii de plante care se dezvoltă pe terenuri slab înmlăştinite şi margini de mlaştini împădurite. Pe masură ce va creşte depozitul de turbă, acestea vor evolua spre mlaştini împădurite cu trestioară, barba popii, creţuşcă, călţun, salcie aurie. Zona montană de mlaştini oligotrofe cuprinde un tinov sărac în substanţe nutritive, acoperit cu muşchi arctic de turbă. Tot aici se întâlneşte şi roua cerului, una dintre puţinele plante carnivore din România. Situl se suprapune cu rezervaţia naturală botanică „Tinovul Găina-Lucina“ cu o suprafaţă de 1 ha, şi cu rezervaţia naturală „Cheile Lucavei“, cu suprafaţa de 33 ha.

Geologie / geomorfologie

Substratul geologic este reprezentat prin calcare şi dolomite mezozoice. Relieful carstic prezintă vârfuri şi măguri semeţe aliniate de la NV la SE, separate prin chei.

Pedologie

Solurile din zona sitului sunt reprezentate în special de rendzine (grup de soluri care se formează pe un substrat calcaros, într-un climat umed sau semiuscat, cu o fertilitate naturală bună). Rendzinele susţin, în general, o vegetaţie ierboasă.

Hidrologie

Situl se află în bazinul superior al râului Moldova. Afluenţii de dreapta ai râului Moldova sunt Lucava de Jos şi Lucava de Sus (Lucina). Alimentarea cu apă subterană a zonei sitului se realizeaza în special din precipitaţii (zăpadă şi ploaie).

Aspecte climatologice

Clima este temperat-continentală, cu temperatura medie anuală de circa 6 °C. Precipitaţiile medii anuale sunt în jur de 1000 mm. Climatul local este determinat de formele de relief, diferenţele de altitudine, expoziţie, precum şi de direcţia şi intensitatea vânturilor. Vânturile dominante bat din NV (crivăţul) şi vest.

Vegetaţia

Populaţii stabile de mesteacăn pitic (relict glaciar) şi pin de pădure acoperă centrul şi nord-estul sitului. Zona de mlaştină permite dezvoltarea speciilor iubitoare de umezeală precum gălbenelele (curechi de munte sau floarea de cenuşă siberiană) şi valeriana greacă. În sit au fost identificate şi alte specii importante de floră precum bucăţelul, sopârliţa, trestia de câmp (trestioara), rogozul, salcia aurie, bumbăcariţa, barba popii, creţuşca, precum şi planta carnivoră roua-cerului.

Fauna

În sit poate fi întâlnit râsul, specie de interes comunitar. Aparţinând carnivorelor mari, râsul trăieşte în medie 16-18 ani şi formează familii de 2-4 exemplare. Dintre amfibieni a fost identificată broasca roşie de munte. Ornitofauna este reprezentată de fâsa de pădure, fâsa de luncă, corb, codobatura, codobatura de munte, câneparul, mărăcinarul, codroşul de munte, cinteza, sturzul cântător, sturzul mare (brebenel), mierla gulerată, auşelul cu capul galben (cea mai mică pasăre din Romania şi din Europa, alături de auşelul sprâncenat).

Aspecte socio-economice și culturale

Localităţile Moldova-Suliţa şi Cârlibaba pot fi caracterizate drept comunităţi rurale tradiţionale. Agricultura şi creşterea animalelor reprezintă principalele activităti economice. Principala atracţie culturală a zonei o reprezintă „Festivalul Huţulilor“, care se desfăşoară anual în iulie la Herghelia Lucina, singura herghelie de cai huţuli din România (rasa fiind crescută şi ameliorată aici încă din sec. XVIII). Rasa huţulă este una dintre cele patru rase pure româneşti, caracteristicile acesteia fiind talia medie, abilităţile fizice de excepţie şi caracterul blând al cailor (fiind preferați pentru instruirea copiilor în arta echitaţiei). Cu ocazia festivalului se poate învăţa şi exersa „Dansul huţulca“ (un dans popular foarte alert şi vesel) şi se poate admira portul popular al huţulilor, chingi, şei şi alte piese de harnaşament. Turiştii pot vizita şi o fierărie tipic huţulă. Dintre obiceiurile tradiţionale menţionăm încondeierea ouălor şi încrustaţiile în lemn şi os. „Încondeierea ouălor“ are loc înainte de Paşti. Gospodinele şi fetele încondeiază ouă de raţă, procedeul constând în golirea ouălor, spălarea şi vopsirea acestora cu ajutorul „chişiţei“ (o pensulă din lemn, sârmă şi tablă de zinc subţire). Procedeul este unul laborios, oul fiind trecut prin 4-5 culori diferite, înainte de a fi pus la uscat şi uns cu grăsime pentru a căpăta luciu.

Activităţi care se desfăşoară în sit și în afara perimetrului acestuia

Păşunatul (în special ovine şi bovine) reprezintă o activitate tradiţională care se desfăşoară atât în perimetrul sitului cât şi în afara acestuia.

Administrarea sitului

În sit există panouri de informare şi amenajări pentru colectarea deşeurilor. Sunt necesare dotări precum panouri de avertizare, panouri de orientare, puncte de informare, locuri de campare. Este necesară suplimentarea numărului panourilor de informare şi a locurilor amenajate pentru colectarea deşeurilor.

Sursa: Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).

Contact

județul Suceava (Cârlibaba, Moldova-Suliţa)