Cod: ROSCI0075.

Bioregiunea: continentală.
Ecoregiunea: Podişul Sucevei.

Suprafaţa: 8.746 hectare.
Altitudinea: 534 maximă, 308 minimă, 435 medie.

Căi de acces

Accesul în sit se face pe DN2 (Suceava-Siret), fie până la Pătrăuţi, apoi pe DJ208V până la intrarea pe drumul forestier Trei meri, fie până la ieşirea din Suceava, apoi pe DJ208D până în Dragomirna, după care pe drum forestier. O altă cale de acces este pe DN29A (Suceava-Botoşani) până în comuna Adâncata, apoi pe drumuri locale.

Habitatele de interes comunitar din sit

9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen

91E0 – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Speciile de interes comunitar din sit

Amfibieni și reptile: Triton cu creastă (Triturus cristatus), Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina).

Mamifere: Liliac comun (Myotis myotis).

Nevertebrate: Croitor de fag (Rosalia alpina), Carab (Carabus variolosus).

Caracterizarea sitului

Situl cuprinde unul dintre cele mai întinse şi compacte trupuri de pădure din Podişul Moldovenesc, fiind identificate trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar, dintre care unul prioritar. De asemenea, regăsim în sit şi şase specii de faună de interes comunitar, dintre acestea remarcându-se croitorul fagului, specie prioritară. Principalul factor destabilizator al habitatelor forestiere din cuprinsul sitului este uscarea arboretelor ca urmare a accentuării stagnării apei în sol şi infestării cu specii de ciuperci şi insecte a arborilor de fag şi gorun. Situl include Rezervaţiile naturale Făgetul Dragomirna şi Pădurea (Stejărişul) Crujana.

Geologie / geomorfologie

Situl se încadrează în ţinutul Podişul Moldovei, subţinutul podişurilor structurale, districtul Podişul Sucevei (Dragomirnei). Relieful este tipic de dealuri și podişuri de platformă, structural-eroziv, cu structură orizontală monoclinală sau slab cutată, fragmentat de văi largi însoţite de terase şi versanţi. Altitudinea variază între 250 și 500 m. Substratul litologic este alcătuit dintr-o alternanţă de argile, marne, nisipuri și gresii, dar predominante sunt argilele şi marnele. Relieful acumulativ este caracteristic culoarelor văilor mai importante ale sitului, unde apar depozite de pietrişuri, nisipuri și aluviuni fine.

Pedologie

Solurile aparţin în principal clasei luvisoluri (preluvosol, luvosol) şi cambisoluri (eutricambosol).

Hidrologie

Sistemul hidrografic al sitului este reprezentat de o serie de pâraie care se varsă în Râul Suceava (afluent de stânga al Siretului) sau direct în Râul Siret. Cele mai importante dintre acestea sunt Hatnuţa, Pătrăuceanca, Dragomirna, Mitoc, Podul Vătafului.

Aspecte climatologice

Situl se încadrează în ţinutul climatic al Podişului deluros al Moldovei, Podişul Sucevei, tipul de climă fiind continental de dealuri cu păduri. Climatul regiunii este aspru, caracterizat de ierni grele şi veri călduroase. Temperatura medie multianuală este de circa 8ºC (maxima absolută 38,6 ºC, iar minima absolută -29,6 ºC). Media anuală a precipitaţiilor este de 600 mm.

Vegetaţia

Teritoriul sitului corespunde etajului deluros de gorunete, făgete şi gorunete-făgete. Vegetaţia forestieră este puternic influenţată de relief, în sensul că gorunetele sunt răspândite pe versanţii însoriţi, iar făgetele pe cei umbriţi. Expoziţia cu uşoară înclinare sud-estică a determinat existenţa unor suprafeţe întinse de făgete. Platoul sitului este dominat putenic de fag, urmat de carpen, apoi gorun, stejar pedunculat, paltin de munte, paltin de câmp, molid, larice, pin silvestru. Arbuştii sunt slab reprezentaţi, găsindu-se exemplare de sânger, păducel şi tulichină. Pe terenul depresionar, cu exces de umiditate, arboretul este dominat de anin negru, urmat de frasin comun, ulm de câmp, velniș, jugastru, carpen, paltin de câmp, anin alb, tei pucios, salcie fragedă. Arbuștii sunt bine reprezentați de alun, pațachină, sânger, salbă moale, păducel. Acest tip de habitat prioritar este condiționat de terenul depresionar care a condus la stagnarea apei din precipitații și o gleizare puternică a solului şi se prezintă ca o enclavă în masa făgetului înconjurător.

Fauna

Fauna sitului este caracteristică pădurilor de fag. Dintre mamifere întâlnim aici cerbul carpatin, cerbul lopătar, căpriorul, mistreţul, iepurele, vulpea, pisica sălbatică, viezurele, jderul de copac. Pădurile oferă adăpost speciilor de lilieci, dintre care amintim liliacul comun, specie de interes comunitar. Insectele sunt reprezentate în general prin dăunători ai, dar sunt prezente şi două specii de interes comunitar şi anume carabul şi croitorul fagului (specie prioritară). Amfibienii sunt bine reprezentaţi de tritonul cu creastă, buhaiul de baltă cu burta galbenă şi cel cu burta roşie. Dintre păsări, putem întâlni fazanul (colonizat în Păstrăuţi), sitarul, buha, şorecarul comun, uliul porumbar, cioara grivă, gaiţa, ierunca, ciuful de pădure, huhurezul mare, uliul păsărelelor, gaia roşie, sturzul de vâsc, corbul…

Aspecte socio-economice și culturale

Cei 42.624 de locuitori din zona sitului sunt angrenați în principal în agricultură, creșterea animalelor, exploatarea și prelucrarea lemnului, turism, industrie, construcții și comerț. Sistemul de încălzire dn locuințe este individual. Localitățile nu dispun de rețele de alimentare cu apă și de canalizare centralizate.

Dintre monumentele istorice și culturale aflate în zona sitului menționăm Mănăstirea Dragomirna (1602-1609) din Mitocul Dragomirnei, Biserica Sfânta Cruce (1487) din Pătrăuţi și Biserica Sfântul Nicolaie Bălineşti (1493-1499) din Grămești. La începutul lunii iunie, în Adâncata se organizează anual festivalul de folclor „Sărbătoarea de sub Brazi“.

Activităţi care se desfăşoară în sit și în afara perimetrului acestuia

Principalul factor destabilizator al habitatelor forestiere de pe cuprinsul sitului este uscarea arboretelor ca urmare a accentuării pseudogleizării solurilor și a infestării arborilor de fag și gorun cu specii de ciuperci xilofage (ex. Nectria sp. la fag). Vulnerabile sunt și culturile de rășinoase (molid, pin silvestru, prin duglas) instalate pe locul arboretelor de fag sau de gorun. Un alt factor de vulnerabilitate îl constituie aluncările de teren și eroziunea de suprafață și de adâncime care duc la destabilizarea arboretelor.

Administrarea sitului

În sit există un panou pentru orientare și amenajări pentru colectarea deșeurilor. Sunt necesare panouri de avertizare, panouri de informare și suplimentarea panourilor pentru orientare.

Sursa: Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).

Contact

județul Suceava (Adâncata, Calafindeşti, Dărmăneşti, Grămești, Mitocu Dragomirnei, Pătrăuţi, Suceava, Zamostea, Zvoriştea, Şerbăuţi)