Cod: ROSCI0196.

Bioregiunea: alpină.
Ecoregiunea: Podişul Sucevei.

Suprafaţa: 469 hectare.
Altitudinea: 1.768 maximă, 740 minimă, 1.232 medie.

Căi de acces

DN17B (Vatra Dornei-Piatra Neamţ) trece prin nordul sitului între localitățile Chiril și Sunători. Situl se mai poate vizita și pe potecile turistice de pe valea pârâului Secu. Din localităţile în care există acces pe calea ferată, la punctele de intrare se poate ajunge de la Vatra Dornei la Zugreni (23 kilometri).

Habitatele de interes comunitar din sit

4060 – Tufărişuri alpine şi boreale

6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios

6430 – Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

8220 – Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase

9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea).

Speciile de interes comunitar din sit

Amfibieni și reptile: Triton carpatic (Triturus montandoni), Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Triton cu creastă (Triturus cristatus).

Mamifere: Liliac comun (Myotis myotis), Urs brun (Ursus arctos).

Pești: Lostriţă (Hucho hucho).

Plante: Clopoţel (Campanula serrata).

Caracterizarea sitului

Situl este important pentru conservarea a cinci habitate de interes comunitar de păduri, pajiști, tufărișuri, comunități de lizieră și versanți stâncoși, primele trei tipuri de habitate aflându-se într-o stare excelentă de conservare. Pe lângă peisajele de o impresionantă sălbăticie pe care le crează Bistrița în Cheile Zugrenilor, apele ei curate adăpostesc o populație de lostriță, care împreună cu două specii de tritoni și un buhai de baltă reprezintă cele patru specii acvatice de interes comunitar de aici. Situl mai este important pentru populațiile aflate într-o stare excelentă de conservare de urs brun și liliac comun, dar și pentru câteva specii rare de plante precum clopoțeii (specie de interes comunitar prioritar) și floarea de colț. Stâncile pe care aceasta se găsesc reprezintă cea mai joasă locație din țară a florii de colț. Situl include şi rezervaţia naturală Cheile Zugrenilor.

Geologie / geomorfologie

Situl este important pentru conservarea a cinci habitate de interes comunitar de păduri, pajiști, tufărișuri, comunități de lizieră și versanți stâncoși, primele trei tipuri de habitate aflându-se într-o stare excelentă de conservare. Pe lângă peisajele de o impresionantă sălbăticie pe care le crează Bistrița în Cheile Zugrenilor, apele ei curate adăpostesc o populație de lostriță, care împreună cu două specii de tritoni și un buhai de baltă reprezintă cele patru specii acvatice de interes comunitar de aici. Situl mai este important pentru populațiile aflate într-o stare excelentă de conservare de urs brun și liliac comun, dar și pentru câteva specii rare de plante precum clopoțeii (specie de interes comunitar prioritar) și floarea de colț. Stâncile pe care aceasta se găsesc reprezintă cea mai joasă locație din țară a florii de colț. Situl include şi rezervaţia naturală Cheile Zugrenilor.

Pedologie

Situl este important pentru conservarea a cinci habitate de interes comunitar de păduri, pajiști, tufărișuri, comunități de lizieră și versanți stâncoși, primele trei tipuri de habitate aflându-se într-o stare excelentă de conservare. Pe lângă peisajele de o impresionantă sălbăticie pe care le crează Bistrița în Cheile Zugrenilor, apele ei curate adăpostesc o populație de lostriță, care împreună cu două specii de tritoni și un buhai de baltă reprezintă cele patru specii acvatice de interes comunitar de aici. Situl mai este important pentru populațiile aflate într-o stare excelentă de conservare de urs brun și liliac comun, dar și pentru câteva specii rare de plante precum clopoțeii (specie de interes comunitar prioritar) și floarea de colț. Stâncile pe care aceasta se găsesc reprezintă cea mai joasă locație din țară a florii de colț. Situl include şi rezervaţia naturală Cheile Zugrenilor.

Hidrologie

Situl se află într-un loc în care râul Bistrița și-a creat cu greu drum printre Masivul Giumalău și zidul uriaș al Pietrosului Bistriței, reprezentând cel mai spectaculos sector al cursului acestui râu.

Aspecte climatologice

Situl se află într-un loc în care râul Bistrița și-a creat cu greu drum printre Masivul Giumalău și zidul uriaș al Pietrosului Bistriței, reprezentând cel mai spectaculos sector al cursului acestui râu.

Vegetaţia

În sit se întâlnesc mai multe tipuri de habitate, cel forestier încadrându-se la Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea). Acest habitat este reprezentat de molidișuri bătrâne, pure sau în amestec cu fagul, paltinul sau mesteacănul. Vegetația arbustivă este reprezentată de afin și merișor. Situl cuprinde pe lângă acest habitat care domină ca suprafață și următoarele habitate: Tufărişuri alpine şi boreale, Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios, Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin și Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase, primele două habitate enumerate aflându-se în acest sit într-o stare excelentă de conservare. Sunt citate de aici specii de importanţă botanică deosebită, ameninţate la nivel global şi european, precum zada, scara Domnului, omagul și mai multe specii de clopoței de pădure (dintre care una este prioritară pentru conservare). Sunt descrise din sit specii endemice şi subendemice ameninţate (precum garoafa, crucea voinicului, firuța și sipica de munte), alături de alte specii incluse în Lista Roşie națională a plantelor superioare (buzișorul, mlăștinița, orhidea fantomă, vulturica, voiniceriul pitic și orhidea ură). Sunt prezente foarte multe specii de licheni în zonă, dintre care amintim lichenul renilor și barba ursului. Flora specifică stâncăriilor este frecvent întâlnită pe versații abrupți, dintre specii remarcându-se floarea de colț, care în acest sit se găsește la cea mai joasă stațiune din Moldova. Petrosia se întâlnește la nivel național numai în acest sit și anume pe Pietrosul Broştenilor în punctul numit Pietrosul Bogolin, la altitudinea de 1600-1700 m. Suprafaţa pe care se află această plantă nu depăşeşte 150 m2. Planta creşte în fisurile şi poliţele stâncilor în asociaţie cu clopoțeii, ienupărul pitic, trestioara, păiușul, anghinarea oilor și horștii, alături de care apar și puieţi de molid, zmeur, cimbrișor, afin negru, merișor și numeroase specii de licheni şi muşchi. Descoperirea acesteia este valoroasă deoarece este unica specie a acestui gen vegetal aflată la mare distanţă spre nord faţă de rudele sale situate în bazinul mediteranean.

Fauna

Fauna de nevertebrate este reprezentată prin foarte multe specii de insecte alături de care apar și mulți reprezentanți ai melcilor, miriapodelor și păianjenilor. Ihtiofauna este caracteristică râurilor de munte, iar una dintre speciile deosebite citate frecvent din zona Cheilor Zugreni este lostrița. Herpetofauna este formată din trei specii protejate (tritonul carpatic, tritonul cu creastă și buhaiul de baltă cu burta galbenă), alături de care apar frecvent și broasca roșie de munte, năpârca, salamandra, șopârla de munte și șopârla de câmp. Fauna de păsări cuprinde specii precum acvila de munte, ciocănitoarea neagră, cocoșul de munte, ierunca, forfecuța, huhurezul mic, cinteza de pădure, pițigoiul cu creastă, pițigoiul de munte, codroșul de munte, brumărița de pădure, mierla gulerată, aușelul cu cap galben, corbul, pitulicea mică, măcăleandrul, ochiul boului, mugurarul, alături de multe altele. Cursul de apă al Bistriței constituie habitatul de hrănire și reproducere pentru mierla neagră, codobatura de munte și fluierarul de munte. Fauna de mamifere cuprinde specii precum căpriorul, cerbul, veverița, jderul de copac, bursucul și multe specii de micromamifere. Situl adăpostește și o populație rezidentă de liliac comun (specie de interes comunitar) care are aici o stare excelentă de conservare. Același statut îl are în sit și ursul brun, care este o specie prioritară la nivel comunitar.

Aspecte socio-economice și culturale

În această zonă situată în inima Carpaţilor Orientali, în condiţii geografice şi social-economice specifice, locuitorii s-au ocupat din cele mai vechi timpuri cu creşterea animalelor, mica agricultură montană, exploatarea forestieră, mineritul, recoltarea și valorificarea fructelor de pădure și a ciupercilor şi comerţul. Peisajele de o frumuseţe rară și obiectivele turistice au condus la dezvoltarea turismului, agroturismului şi a serviciilor aferente acestora. Satele din perimetrul sitului nu beneficiază de alimentare cu apă şi canalizare, iar încălzirea locuinţelor se face individual, cu lemne.

Atestările documentare ale localităţilor sunt din perioada medievală. Frumuseţea plaiurilor este înnobilată de ansamblul monahal Mănăstirea Rarău din Chiril, ctitorită de Petru Rareş în secolul al XVI-lea. Ocupaţiile tradiţionale moştenite din străbuni sunt păstoritul şi activităţile de la stână, sculptura în lemn, cusutul pe pânză de modele specifice şi broderiile. În trecut, zona era renumită pentru plutăritul care se făcea pe Bistrița, astăzi acest obicei fiind cu desăvârșire abandonat. Sărbătoarea Crăciunului este poate cea mai bogată în tradiţii şi obiceiuri, fiind pregătită de tinerii satului încă dinainte de Ignat. Peste an, întâlnirile sătenilor au loc de hramul bisericilor şi al mănăstirilor dar şi cu ocazia festivalului de cântec și joc popular „Cântecul Cetinii“, care are loc în septembrie în localitatea Sunători.

Activităţi care se desfăşoară în sit și în afara perimetrului acestuia

Sporadic, în interiorul sitului pot avea loc catastrofe naturale (viituri, doborâturi de vânt). Braconajul şi tăierile ilegale au efecte negative asupra sitului.

Administrarea sitului

Situl este dotat cu panouri de avertizare/atenţionare, panouri pentru orientare cu hărţi, poteci/drumuri pentru vizitare, trasee turistice și tematice, locuri de campare și amenajări pentru colectarea deşeurilor. Este necesară suplimentarea panourilor enumerate mai sus, a locurilor de campare şi a amenajărilor pentru colectarea deşeurilor. De asemenea este necesară amenajarea unor puncte de informare, a punctelor de intrare în sit, dar şi instalarea unor panouri de informare.

Sursa: Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).

Contact

județul Suceava (Crucea, Dorna-Arini)