Cod: ROSCI0245.

Bioregiunea: alpină.
Ecoregiunea: Podişul Sucevei.

Suprafaţa: 21 hectare.
Altitudinea: 882 maximă, 862 minimă, 877 medie.

Căi de acces

În cele două enclave ale sitului se poate ajunge pe jos, fiind limitrofe localităţilor Teşna şi Coşna, în care se ajunge pe DN17 (Vatra Dornei-Bistriţa Năsăud) sau cu trenul, cu coborâre în halta Coşna.

Habitatele de interes comunitar din sit

7110 – Turbării active

91D0 – Turbării cu vegetaţie forestieră

9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Speciile de interes comunitar din sit

Plante: Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica).

Caracterizarea sitului

Situl adăposteşte două tinoave de interes comunitar prioritar în care creşte pinul silvestru, turbării active şi turbării împădurite, ce se remarcă printr-o diversitate structurală şi floristică deosebită, şi păduri acidofile de molid. Stratul de turbă are aici grosimi considerabile, ajungând până la 3 m. Capacitatea de regenerare deosebită a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat este foarte mare. Situl constituie un habitat foarte bun pentru planta carnivoră roua cerului, a cărei populaţie ajunge la o densitate foarte mare, de aproximativ 5000 de exemplare cantonate într-o suprafaţă de 0,15 ha. Prezenţa unei populaţii foarte restrânse de curechi de munte, specie de interes comunitar, sporeşte de asemenea importanţa sitului pentru conservare.

Geologie / geomorfologie

Tinovul s-a format pe depozitele aluviale andezitice ale terasei pârâului Teşna, cu afluentul său Fundoaia. În baza orizontului inferior de turbă apare un orizont de argilă plastică impermeabilizată printr-un nivel hidrostatic ridicat.

Pedologie

În sit predomină solurile hidromorfe (tipul gleic cu subtipurile tipic şi turbos), histosolurile (solul turbos tipic) şi cambisolurile (cu tipul de sol brun acid).

Hidrologie

În imediata vecinătate a celor două suprafeţe incluse în sit curge pârâul Teşna, cu afluentul său principal Fundoaia.

Aspecte climatologice

Situl se înscrie în ţinutul climatic montan răcoros de munte, în care se individualizează topoclimatele de depresiune şi de vale. Temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt sub –6 °C, iar cele ale lunii iunie nu trec de 14 °C, cantitatea medie de precipitaţii având valori de peste 600 mm. Gerurile târzii şi timpurii sunt destul de frecvente, iar stratul de zăpadă se menţine mult timp.

Vegetaţia

În acest sit sunt grupate asociaţii turbicole lemnoase, slab până la mediu închegate, cu înălţimi de 6‐9 m, edificate preponderent de mesteacăn şi localizate la marginile tinoavelor. Stratul de turbă este discontinuu, ceea ce explică lipsa unor specii oligotrofe tipice pentru turbării. Întâlnim în tinov mai multe specii de muşchi de turbă şi muşchi de pământ, iar în stratul arborilor apar şi pinul silvestru şi sporadic molidul. Dintre ciuperci au fost identificate 68 de specii, două dintre ele fiind citate pentru prima dată în flora României. Dintre speciile de ferigi întâlnite aici amintim feriga de mlaştină, feriga de baltă şi feriga de piatră. În stratul arbustiv şi ierbos dominante sunt merişoarele, afinul negru şi bumbăcariţele, alături de care apare şi ruginarea. În porţiunile drenate şi curăţate se întâlnesc salcia târâtoare, garofiţa, şapte degete, trifoiştea şi curechii de munte, specie de interes comunitar. În stratul ierbos mai întâlnim trestioara, vuitoarea şi mlacelele (gălbenuşele). Situl constituie un habitat foarte bun şi pentru planta carnivoră roua cerului, a cărei populaţie ajunge la o densitate foarte mare.

Fauna

Fauna tinovului este constituită dintr-un spectru bogat de nevertebrate caracteristice zonelor umede, cu multe specii de organisme microscopice. Fauna de nevertebrate include specii de gândaci, lăcuste şi cosaşi, libelule şi fluturi. Fauna de amfibieni şi reptile cuprinde specii precum buhaiul de baltă cu burta galbenă, broasca mare de lac, broasca râioasă verde, salamandra, năpârca şi şopârla de câmp. Dintre păsări au fost văzute frecvent în sit ciocănitoarea neagră şi ciocănitoarea pestriţă mare alături de multe alte specii cuibăritoare precum piţigoi, cinteze, auşei şi silvii.

Aspecte socio-economice și culturale

Locuitorii zonei se ocupă cu creşterea animalelor, exploatarea lemnului şi prestări de servicii. Locuinţele nu sunt racordate la canalizare, sunt încălzite cu lemne, în sistem individual, iar alimentarea cu apă potabilă se face prin fântâni şi cişmele. Localitatea Coşna este cunoscută încă din 1410, fiind înglobată în dania făcută mănăstirii Moldoviţa de domnitorul Alexandru cel Bun. Hotarele comunei coincid cu hotarele dintre Moldova şi Transilvania existente pâna în 1769, ceea ce a acordat mult timp acestei localităţi rolul de punct de graniţă. De remarcat este faptul că în comună are loc „Festivalul fructelor de pădure“, eveniment care îi reuneşte în prima jumătate a lunii septembrie a fiecărui an pe producătorii locali de dulceţuri, siropuri, compoturi, creme, alifii, torturi şi prăjituri preparate în casă, în mod tradiţional, precum şi pe iubitorii de cântec şi joc popular autentic.

Activităţi care se desfăşoară în sit și în afara perimetrului acestuia

Lucrările de drenare afectează regimul hidrologic extrem de important pentru habitatele de turbărie.

Administrarea sitului

În prezent situl are un panou de informare, fiind necesare panouri de avertizare şi atenţionare, precum şi panouri pentru orientare în teren cu hărţi.

Sursa: Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).

Contact

județul Suceava (Coşna)