Cod: ROSCI0247.

Bioregiunea: alpină.
Ecoregiunea: Carpaţii Orientali, Podişul Sucevei.

Suprafaţa: 695 hectare.
Altitudinea: 1.024 maximă, 900 minimă, 952 medie.

Căi de acces

Pentru a ajunge în sit se urmează DN17 (Vatra Dornei-Bistriţa Năsăud) până în localitatea Poiana Stampei, sat Căsoi, după care se continuă pe un drum forestier spre Dornişoara, până în sit. Se poate ajunge şi cu trenul, cu coborâre în halta Dorna Borcut sau halta Poiana Stampei.

Habitatele de interes comunitar din sit

7110 – Turbării active
91D0 – Turbării cu vegetaţie forestieră
7120 – Turbării degradate capabile de regenerare naturală

Speciile de interes comunitar din sit

Amfibieni și reptile: Triton carpatic (Triturus montandoni).

Nevertebrate: Calul dracului (Leucorrhinia pectoralis), Calul dracului (Cordulegaster heros).

Plante: Drepanocladus vernicosusv Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica), Dicranum viride.

Caracterizarea sitului

Situl este reprezentativ pentru Bazinul Dornelor şi adăposteşte trei habitate de turbărie de interes comunitar, dintre care cel de turbărie activă şi cel de turbărie împădurită sunt prioritare, acestea aflându-se aici într-o stare excelentă de conservare. Importanţa sitului este accentuată şi de existenţa unor populaţii foarte bine reprezentate de curechi de munte şi două specii de muşchi rare, aflate şi ele într-o stare foarte bună de conservare și indicând o calitate excelentă a habitatelor. Două specii de libelule şi tritonul carpatic întregesc importanţa acestui sit din nordul ţării.

Geologie / geomorfologie

Situl se află în Depresiunea Dornelor, fiind caracterizat printr-un mozaic de elemente specifice aparţinând pe de o parte ariei vulcanice şi flişului transcarpatic, iar pe de altă parte ariei de cristalin şi flişului extracarpatic. În paleogen aici au pătruns apele mării făcând legătura cu apele din nordul depresiunii Transilvaniei. Tinovul Poiana Stampei s-a format pe depozitele aluviale andezitice ale terasei pârâului Dornişoara. În baza orizontului inferior de turbă apare un orizont de argilă plastică impermeabilizată printr-un nivel hidrostatic ridicat.

Pedologie

În sit predomină solurile hidromorfe (solul gleic cu subtipurile tipic şi turbos), alături de care se mai întâlnesc histosoluri (solul turbos tipic) şi cambisoluri (solul brun acid).

Hidrologie

Cursul principal de apă este râul Dorna, cu afluentul său Dornişoara. Regimul de alimentare a reţelei hidrografice este mixt, freatic şi pluvial. Apele fiind puternic acidulate se încarcă cu bicarbonaţi de sodiu, potasiu, calciu şi fier din rocile pe care le străbat.

Aspecte climatologice

Teritoriul sitului se înscrie în ţinutul climatic de munte, în care se individualizează topoclimatele de depresiune şi vale. Clima este una montană răcoroasă, cu temperaturi medii ale lunii ianuarie sub –6 °C, în luna iunie acestea nedepăşind 14 °C, cantitatea medie anuală a precipitaţiilor are valori de peste 600 mm. Gerurile târzii şi cele timpurii sunt destul de frecvente.

Vegetaţia

Vegetaţia mlaştinii este puternic influenţată şi modelată de prezenţa muşchiului de turbă, pe alocuri înălţându-se zone bombate numite muşuroaie, populate, la fel ca şi întreaga mlaştină, cu diferite specii de plante vasculare ierboase şi lemnoase. Plantele lemnoase care se dezvoltă în aceste zone sunt merişorul, afinul şi răchiţelele, care trăiesc şi în restul păturii de muşchi alcătuită în acest sit din 11 specii de muşchi de turbă. Acestora li se asociază şi specii de muşchi de pământ, dintre care amintim bungeacul şi jabia. Alte plante ierboase din mlaştinile oligotrofe sunt reprezentate de pedicuţă, brădişor, ferigi (feriga de baltă, feriga cartusiană şi feriga de mlaştină), iarbă albastră, ţepoşică, bumbăcariţă, păiuş, târsă, viţelar, mâna Maicii Domnului, sclipeţi, coacăz, nu-mă-uita, ochiul şarpelui, rusuliţă, rotungioară, roua cerului şi mai multe specii de rogoz. În stratul vegetal de sub copaci există un depozit de muşchi de turbă dezvoltat sub forma muşuroaielor cu bumbăcariţă şi afin negru, alături de care mai apar pufuliţele, ruginarea şi afinul de turbă, iar în bălţi întâlnim pipirigul cerbilor. În şănţuleţele existente în jurul muşuroaielor, înierbate temporar sau constant acoperite cu apă, se întâlnesc adesea roua cerului, diferite specii de rogoz, pipirigul cerbilor, coada zmeului şi chiar trifoiştea. Multe din aceste specii se găsesc şi pe marginea bălţilor existente pe suprafaţa mlaştinii. Plantele lemnoase din mlaştina oligotrofă sunt reprezentate de pin silvestru, mesteacăn pufos, mesteacăn comun, iar spre margine apar mestecănaşul şi mesteacănul pitic, alături de anin alb, ienupăr pitic, ienupăr comun, iovă, jneapăn şi molid. Speciile de interes comunitar sunt curechii de munte, împreună cu un muşchi care creşte în zonele umede sub forma unor tufe laxe de culoare verde brun şi o altă specie de muşchi cu durată lungă de viaţă, care se dezvoltă pe trunchiurile arborilor. Toate aceste trei specii se găsesc într-o stare excelentă de conservare în sit.

Fauna

Fauna de nevertebrate este diversă, fiind în mare parte strâns legată de condiţiile de umiditate caracteristice tinoavelor. În acest sit organismele animale unicelulare sunt bine reprezentate prin diverse specii, multe dintre ele considerate relicte. Fauna de păianjeni este şi ea prezentă cu multe specii, aşa cum este şi entomofauna din zona tinovului. Fauna de insecte este reprezentată aici prin gândaci, păduchi de carte, furnici, ploşniţe de plante şi libelule, dintre care două, cu aceeaşi denumire populară de calul dracului, sunt de interes comunitar, populaţiile lor găsindu-se într-o stare excelentă de conservare. În ceea ce priveşte fauna de lepidoptere sunt citate 120 de specii care trăiesc în acest tinov, printre ele fiind unele specii noi pentru fauna ţării şi chiar pentru ştiinţă. Herpetofauna este reprezentată de o specie de interes comunitar, tritonul carpatic, alături de care apar salamandra, şarpele de apă, şopârla de munte, broasca roşie de munte şi brotăcelul. Dintre mamifere se întâlnesc vulpea, jderul şi veveriţa, iar speciile de păsări care apar frecvent în sit sunt câneparul, şorecarul comun, fâsa de pădure şi cea de luncă, ciocănitoarea pestriţă mare şi cea neagră, cinteza de pădure, măcăleandrul, codobatura albă şi cea de munte, pitulicea verde mică, pitulicea sfârâitoare, mierla gulerată, graurele, cocoşul de munte, sturzul cântător şi altele.

Aspecte socio-economice și culturale

Suprafeţele mari de pădure, fâneţele şi păşunile le-au oferit oamenilor posibilitatea de a se ocupa de creşterea animalelor, aceștia valorificând și produsele pădurii (lemnul, fructele de pădure şi ciupercile). Apele minerale şi nămolul terapeutic din zonă constituie atracţii pentru un număr mare de turişti, aceasta conducând la dezvoltarea în toată zona a serviciilor aferente. Alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor din sit este realizată parţial sau lipseşte. Încălzirea gospodăriilor se realizează individual, cu lemne.

Comuna Poiana Stampei a fost atestată documentar din secolul al XVI-lea, primind numele de la ştampila care se aplica pe documente la trecerea frontierei spre Moldova, precum şi de la întinsele poieni ale acestei zone. Cel mai vechi habitat uman este satul Căsoi, numit astfel de la casele mari construite din lemn. Locuitorii s-au stabilit pe aceste meleaguri atraşi fiind de pitorescul regiunii şi de posibilităţile deosebite oferite de prelucrarea masei lemnoase. Păstrarea tradiţiilor este o prioritate azi pentru toate generaţiile, dovadă fiind numeroasele manifestări cultural-artistice găzduite de comună, dar şi renumele „Ansamblului Poieniţa“, devenit cunoscut la concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale. Înfrumuseţarea comunei cu o multitudine de flori şi aranjamente florale este o activitate specifică Festivalului „Flori de pe Dorna“. Amintim şi anuala „Întâlnire cu fii satului“, o serbare câmpenească de cântec, joc şi port popular.

Activităţi care se desfăşoară în sit și în afara perimetrului acestuia

Drenările făcute în vederea construirii de locuinţe în extravilan afectează regimul hidrologic al turbăriilor şi implicit au efect negativ asupra habitatelor din sit.

Administrarea sitului

Este necesară amplasarea mai multor panouri de avertizare / atenţionare şi a unui panou pentru orientare în teren, cu hărţi. Din cauză că situl are două puncte de intrare şi doar un singur panou de informare la unul dintre puncte, este necesară amplasarea a încă unui panou de informare. Există bariere la punctele de intrare în sit şi o potecă de vizitare pentru turişti aflată în condiţii optime de utilizare, precum şi amenajări pentru colectarea deşeurilor şi vetre de foc acolo unde acesta este permis. Este necesară amenajarea în sit a unui traseu tematic.

Sursa: Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).

Contact

udețul Suceava (Poiana Stampei), județul Bistriţa-Năsăud (Tiha Bârgăului)