Cod: ROSCI0249.

Bioregiunea: alpină.
Ecoregiunea: Podişul Sucevei.

Suprafaţa: 41 hectare.
Altitudinea: 917 maximă, 901 minimă, 913 medie.

Căi de acces

Accesul în sit se face pe DN17B (Vatra Dornei-Gura Negrii), după care se continuă spre Neagra Şarului, la intrarea în acest sat fiind
amplasat situl.

Habitatele de interes comunitar din sit

7110 – Turbării active
91D0 – Turbării cu vegetaţie forestieră.

Speciile de interes comunitar din sit

Plante: Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica).

Caracterizarea sitului

Situl este important pentru protejarea unei forme mai rare de pin silvestru, prezent aici într-o turbărie împădurită, care împreună cu turbăria activă existentă reprezintă două habitate prioritare de interes comunitar aflate într-o stare excelentă de conservare. Acest sit, pe lângă o floră bogată de mlaştină oligotrofă cu specii relictare, conservă şi o populaţie reprezentativă de curechi de munte.

Geologie / geomorfologie

Tinovul Şaru Dornei s-a format pe depozitele aluviale andezitice ale terasei de 5-7 m a râului Neagra Şarului, în apropierea confluenţei cu Pârâul Mare. În baza orizontului inferior de turbă apare un orizont de argilă plastică impermeabilizată printr-un nivel hidrostatic ridicat. Tinovul Şaru Dornei este situat în Depresiunea Şaru Dornei, componentă estică a sistemului Depresiunii Dornelor.

Pedologie

În sit predomină solurile hidromorfe (sol gleic cu subtipurile tipic și turbos), alături de care mai apar histosolurile (sol turbos tipic) şi cambisolurile (sol brun acid).

Hidrologie

În sit predomină solurile hidromorfe (sol gleic cu subtipurile tipic și turbos), alături de care mai apar histosolurile (sol turbos tipic) şi cambisolurile (sol brun acid).

Aspecte climatologice

Teritoriul sitului se înscrie în ţinutul climatic de munte în care se individualizează topoclimatele de depresiune şi vale, cu o climă montană răcoroasă, în care temperaturile medii iarna sunt sub –6 °C, iar vara nu depăşesc 14 °C. Umiditatea relativă a aerului este de 80%, iar cantitatea medie anuală de precipitaţii are valori de peste 600 mm. Gerurile târzii şi cele timpurii sunt destul de frecvente. Stratul de zăpadă se menţine pe o durată lungă de timp.

Vegetaţia

În acest tinov se întâlneşte o asociaţie de pin silvestru (o formă mai rară a acestuia) şi afin negru pe soluri înmlăştinite, turboase, cu reacţie puternic acidă. Întreaga vegetaţie este dominată de muşchiul de turbă, care se întinde peste toată suprafaţa mlaştinii. Pe alocuri, din el se înalţă zone bombate (muşuroaie) alcătuite din diverse asociaţii de muşchi de turbă şi muşchi de pământ. Plantele lemnoase din aceste zone cu muşuroaie sunt merişorul, afinul negru, afinul vânăt şi răchiţelele mărunte. În jurul acestor zone bombate există şănţuleţe, adesea acoperite cu apă, unde se întâlnesc bumbăcariţa, diferite specii de rogoz, pipirigul cerbilor, coada zmeului, trifoiştea şi exemplare de roua cerului, o plantă carnivoră. Toate aceste plante se găsesc frecvent şi pe marginea bălţilor temporare sau permanente existente pe suprafaţa mlaştinii. În Tinovul Şarul Dornei au fost identificate 60 de specii de ciuperci. Plantele ierboase care trăiesc în aceste mlaştini oligotrofe sunt pedicuţa, brădişorul, feriga de baltă, feriga cartusiană, feriga de mlaştină, iarba albastră, afinul de turbă, ţepoşica, bumbăcariţa, pufuliţa, păiuşul, târsa, viţelarul, limba cucului, sclipeţi, coacăze, nu-mă-uita, ochiul şarpelui, rusuliţa, ruginarea şi rotungioara. Plantele lemnoase din mlaştina oligotrofă sunt grupate sub formă de tufe şi copaci. Frecvenţă mare au exemplarele de pin silvestru, mesteacăn pufos, mesteacăn comun, mestecănaş, anin alb şi ienupăr. Acest sit, pe lângă o floră bogată de mlaştină oligotrofă, conservă şi o populaţie reprezentativă de curechi de munte, o specie protejată în spaţiul european.

Fauna

Speciile de animale sunt cele caracteristice tuturor tinoavelor din Bazinul Dornelor. Fauna de nevertebrate este bogată, alcătuită din organisme microscopice, păianjeni, viermi cilindrici şi inelaţi şi multe specii de insecte. Entomofauna este bine reprezentată de carabi, greieri, lăcuste, cosaşi, viespii, bondari, fluturi şi libelule. Dintre vertebrate se remarcă păsările, cu speciile fâsa de luncă, codobatura de munte, sfrânciocul roşiatic, sturzul de vâsc, sturzul cântător, cănăraşul, scatiul, ochiul boului, cinteza de pădure, presura galbenă, ciuful de pădure, şorecarul comun, alături de multe altele. Dintre mamifere, în zona tinovului sunt întâlnite frecvent mistreţul şi veveriţa, iar ca herpetofaună se remarcă broaştele roşii de munte şi tritonii.

Aspecte socio-economice și culturale

Prin tradiţia moştenită de la vechii răzeşi dorneni, localnicii de astăzi se ocupă cu creşterea animalelor şi cu exploatarea lemnului. De aici derivă şi principalele activităţi, de prelucrarea laptelui şi prelucrarea lemnului, în zonă fiind prezente numeroase ateliere de tâmplărie. Solul sărac şi pietros este favorabil doar cultivării cartofului. Se culeg în cantităţi mari fructe de pădure, ciuperci şi plante medicinale. Ospitalitatea de care dau dovadă locuitorii oferă multiple posibilităţi de turism în zonă. Localităţile din sit beneficiază de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat, dar nu şi de canalizare. Încălzirea locuinţelor se face individual, cu lemne.

Primele atestări documentare ale localităţilor din perimetrul sitului aparţin secolului al XVII-lea, acestea fiind aşezate în străvechea vatră a Țării Dornelor. Tradiţiile care se păstrează şi astăzi în toată zona sunt legate de sărbătorile religioase. În luna iunie se organizează „Ziua Bujorului de Munte“, închinată acestei flori care timp de două săptămâni formează în pajiştile din zonă adevărate covoare unicat de o coloristică aparte. Din dorinţa de a conserva şi a transmite generaţiilor viitoare folclorul autentic specific zonei s-a înfiinţat Ansamblul Folcloric Cetina Călimanului, care a preluat în repertoriu datinile şi obiceiurile de iarnă precum şi suite de dansuri ca hora, bătuta, pădureţul, bătrâneasca, coasa şi dansul ciobănesc.

Activităţi care se desfăşoară în sit și în afara perimetrului acestuia

Pentru a se putea păşuna au fost create drenaje în vederea asanării terenului care au impact major asupra habitatelor din sit prin modificarea regimului hidrologic al acestuia.

Administrarea sitului

În prezent există doar un panou de informare, însă acesta nu este suficient. Sunt necesare panouri de avertizare/atenţionare, panouri de informare, panouri pentru orientare în teren, puncte de informare, puncte de intrare, poteci, drumuri pentru vizitare, trasee turistice şi tematice, locuri de campare, vetre de foc, amenajări pentru colectarea deşeurilor.

Sursa: Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).

Contact

județul Suceava (Şaru Dornei)